In opinia expertului, ca si in alte domenii, pe segmentul dirigentiei de santier exista reguli stabilite prin lege, norme si dispozitii, doar ca, de multe ori, „legile au fost emise mult in avans (si astfel deveneau greu sau chiar imposibil de aplicat) sau s-a remarcat rezistenta unor parti interesate, cu vechime in domeniu, care a facut ca normativele sa devina inaplicabile. In ambele situatii, la un moment dat, se elaboreaza o legislatie aparent redundanta, dar care corespunde celor mai recente cerinte sociale si nivelului tehnic atins”.

Dupa cum isi aminteste ing. Rodion Pogangeanu, „in 2015, la simpozionul organizat cu ocazia aniversarii a 65 de ani de activitate a institutului URBAN INCERC, unul dintre autorii Legii nr. 10/1995, dupa cum a afirmat, era ingrijorat de orice modificare textului legislativ, temandu-se ca orice complicare ar putea-o face mai de neinteles, inaplicabila”.

Specialistul a descris si situatia relatiilor de colaborare dintre dirigintele de santier si ceilalti factori de decizie implicati intr-un proiect de constructii (arhitect, proiectant, antreprenor general, subantreprenori de specialitate, furnizori de materiale de constructii etc.), inclusiv cu personalul Inspectoratului de Stat in Constructii - ISC, precizand ca, in linii mari, aceasta este optima. „Mai mult, am convingerea ca fiecare investitor isi are dirigintele pe care il merita. Cei mai buni au totdeauna ceva de oferit din punct de vedere profesional, iar cei mai reticenti, slab pregatiti, se conformeaza de indata ce beneficiarul este convins de utilitatea si necesitatea cerintelor impuse. Desigur ca ISC, ca reprezentant al statului, trebuie sa identifice calea potrivita pentru indeplinirea misiunii sale. Astfel, un control prea sever ar fi perceput de partenerii privati drept o ingerinta neavenita si costisitoare, iar un control total inexistent ar putea duce la deparaje”, a mai subliniat ing. Rodion Pogangeanu.

In alta ordine de idei, referindu-se la posibilitatile de estimare valorica a segmentului de piata ce integreaza serviciile specifice activitatii dirigintilor de santier, directorul tehnic al Elux Rodit a explicat ca, eventual, acest indicator ar putea fi calculat ca procent din valoarea tuturor investitiilor aflate in desfasurare, ceea ce reprezinta un factor statistic putin cunoscut. „Procentul acordat asistentei tehnice realizate de catre dirigintii de santier se afla undeva intre 0,75% si 3% din valoarea proiectului, MDRAP recomandand un nivel mediu de 1,5%. Dincolo de standardele aplicabile in domeniul calitatii, precum ISO 9001, in practica internationala consacrata a proiectelor se impune obligatoriu ca fiecare activitate (sarcina) sa fie acoperita de personal specializat in fiecare moment, conform planificarii proiectului (project schedule), iar mult mai important, un specialist cu sarcini de control sa aiba totdeauna un venit superior omologului sau din executie/ proiectare, dupa caz, deoarece si atributiile sale sunt mult mai complexe. Insa, pentru situatia in care investitorul isi neglijeaza (in)voluntar interesul, o raportare obligatorie la o institutie neutra, cel mai bine la ISC, ar putea rezolva problema. O alta posibilitate de imbunatatire a activitatii ar putea fi stabilita in plan economic, printr-o raportare la raspunderea civila necesara acoperirii pierderilor datorate unor erori tehnice, rezolvandu-se astfel neregulile din cadrul unui proiect, conform caietului de sarcini. Din pacate, exista cazuri in care chiar investitorul (ce aloca fonduri publice sau private pentru constructie) are tendinta sa limiteze voit libertatea de actiune si posibilitatea de exercitare corecta a activitatii personalului de control, prin ajustarea in sens negativ a bugetului alocat asistentei tehnice”, a avertizat ing. Rodion Pogangeanu.

Data fiind specializarea sa ca diriginte de santier in domeniul retelelor si instalatiilor electrice, expertul nu are, momentan, proiecte semnificative pe care sa le supravegheze, dar, dupa cum informeaza, a contribuit definitoriu la realizarea unui obiectiv de referinta, cu ocazia caruia s-a implicat, ca manager de proiect, in dezvoltarea unui parc eolian in judetul Constanta, in valoare de peste 25 milioane de euro, prin coordonarea mai multor antreprenori si subcontractori locali si europeni, cu o colaborare excelenta a tuturor partilor, dintre care s-au distins companiile Enel, Enercon Germania, Alstom Romania, Electromontaj SA, ICEMENERG, NEG New Energy si altele.

In calitate de membru al Colegiului Tehnic al Dirigintilor de Santier (CTDS), ing. Rodion Pogangeanu s-a referit la utilitatea unei asemenea organizatii, concluzionand, cu o atitudine critic-constructiva, ca „orice initiativa de exprimare unitara a intereselor comune ale specialistilor dintr-un anumit domeniu de activitate este binevenita, insa, ca intotdeauna, pot sa apara speculatii de moment ori diverse derapaje. Pentru moment, am unele rezerve transmise si direct conducerii colegiului. De exemplu, pentru ca o anumita initiativa sa aiba succes, aceasta trebuie sa indeplineasca asteptarile unor parti interesate, reprezentativitatea fiind astfel esentiala, nu doar la nivel de grup, ci si la fiecare beneficiar al initiativei. Astfel, nu se pot reuni toti inginerii constructori intr-o asociatie pentru a hotari, dat fiind numarul mare al acestora, ca toate imobilele sa fie construite exclusiv cu beton C100/120 ori toate cablurile sa aiba doar izolatie din polietilena reticulara! In consecinta, numarul de membri actuali ai CTDS nu-l consider semnificativ, o singura persoana putand fi reprezentativa, ca valoare a argumentelor, in fata unei multimi. Totusi, simpla initiere de activitati, exprimarea de opinii publice in numele organizatiei fara informarea (si nu neaparat aprobarea) prealabila a membrilor sustinatori ridica unele semne de intrebare”, a incheiat ing. Rodion Pogangeanu.