NAUE Romania si-a mentinut in acest an, in linii generale, indicatorii financiari in cadrul acelorasi limite ca in 2013. Echipa manageriala a societatii se declara rezervata in a avea asteptari mari de la piata din Romania, scepticismul fiind justificat de faptul ca tara noastra traverseaza o perioada de lunga convalescenta, dupa o criza economica serioasa, care a afectat puternic sectorul constructiilor - si nu numai. Astfel, dupa un an in care piata de profil s-a contractat cu aproximativ 15% fata de exercitiul financiar precedent, ajungand sa totalizeze nu mai mult de 60% din valoarea aferenta lui 2008, pe termen scurt este previzibila o stagnare, daca nu chiar o recesiune, avand in vedere lipsa unui program coerent de investitii publice in sectorul de constructii, precum si dificultatile, uneori inexplicabile, cu care sunt accesate si absorbite fondurile europene.

 

- Pe segmentul depozitelor de deseuri trebuie amintite doua proiecte mari din 2014, care sunt parte a sistemului de management integrat al deseurilor din judetul Iasi. Este vorba despre impermeabilizarea bazei unui nou compartiment ecologic de depozitare a deseurilor in localitatea Tutora, desfasurata in paralel cu operatiunile de capsulare a unitatilor avand capacitatea de depozitare epuizata, amplasate la Tomesti si Targu Frumos. In egala masura, merita mentionate lucrarile de extindere a depozitelor de deseuri de la Constanta - Ovidiu si Bucuresti - Glina, ambele fiind realizate prin investitii private, inscrise in cadrul unei colaborari de lunga durata intre firma noastra si operatorii acestora. In domeniul infrastructurii am furnizat materiale pentru reabilitarea liniilor de cale ferata Micasasa - Coslariu si Vintu de Jos - Coslariu.
- Care sunt cele mai solicitate produse din portofoliul propriu?

- Romania si-a asumat un program de conformare in ceea ce priveste depozitarea deseurilor menajere, care a impus tarii noastre un anumit parcurs, in sensul ca depozitele noi trebuie sa fie construite "la standarde europene", iar cele vechi (neconforme) sa fie inchise. Impermeabilizarea bazei la depozitele noi si capsularea celor avand capacitatea epuizata sunt aplicatii unde materialele geosintetice au o importanta capitala, pentru a preveni poluarea mediului, cu atat mai mult cu cat sunt o alternativa de succes la materiale minerale "clasice", cum ar fi argila si pietrisul, pentru impermeabilizare si drenaj. De aceea, in ultimii ani am raspuns cererii pietei mai ales pentru geomembrane din polietilena de inalta densitate, geocompozite cu bentonita, geotextile de protectie si geocompozite drenante folosite pentru acest tip de aplicatii. In privinta produselor noi, am completat linia de geocompozite bentonitice Bentofix cu variante captusite cu o imbracaminte polimerica cu suprafata neteda (Bentofix X) si texturata (Bentofix XF), folosite in aplicatii complexe, cum sunt cele la care hidratarea stratului de bentonita nu trebuie sa se faca decat dintr-un singur sens sau cele la care, pentru asigurarea stabilitatii pe pante accentuate, este necesar un unghi de frecare crescut intre geocompozitul bentonitic si stratul suport. De asemenea, am dezvoltat un produs compozit nou, promovat sub numele Secutex EDF si destinat amortizarii vibratiilor la terasamentele de cale ferata, mai ales in zonele de tranzitie din apropierea podurilor si tunelurilor, care poate fi utilizat inclusiv pentru reabilitarea liniilor de tramvai.
- Ce dificultati inregistrati in derularea activitatii?

- Dificultatile sunt cauzate, in principal, de greutatea cu care proiectele sunt promovate si sunt direct legate de modul de organizare a licitatiilor, de criteriile de apreciere a ofertelor si de felul in care se face atribuirea. Este un subiect deosebit de sensibil, intens dezbatut si care a fost indicat in repetate randuri ca fiind una dintre principalele frane ale procesului de absorbtie a fondurilor europene. Sistemul actual, bazat exclusiv pe criteriul pretului minim, viciaza profund rezultatele licitatiilor publice, dirijand competitia doar in directia scaderii - uneori iresponsabile - a preturilor, din dorinta de a castiga anumite contracte. In aceeasi ordine de idei, trebuie aratat faptul ca OUG nr. 34/2006 permite, conform prevederilor art. 190, acordarea asa-numitei "sustineri" a capacitatii tehnice si profesionale a unui ofertant, in conditii foarte vagi, care lasa loc unor abuzuri. Practic, aceasta clauza permite unor firme care nu au experienta in domeniul constructiei depozitelor de deseuri, de exemplu, sa participe la licitatii pentru astfel de proiecte, pe baza unui simplu angajament "de sustinere", dat de o companie terta, indiferent de natura relatiei juridice dintre ofertant si aceasta. Efectele s-au concretizat prin proiecte nefinalizate, contracte anulate, investitii blocate, contestatii interminabile si o deprofesionalizare rapida si profunda a pietei, pe toate palierele sale (proiectare, consultanta, executie). Toate acestea se suprapun peste celelalte probleme existente pe un segment de materiale de constructii invadat de produse substandard, prezentand neconcordante intre caracteristicile reale si cele declarate. Aceste materiale exista pe piata din cauza unor slabiciuni in functionarea organismelor de certificare/control si vor rezista doar atat timp cat "ieftin cu orice pret" va fi unicul criteriu de selectie. Dificultatile economice din domeniul constructiilor ar putea fi depasite fie si partial prin folosirea fondurilor europene. Din pacate, o rata de absorbtie de numai 39,96 % a sumelor alocate pentru perioada 2007-2013, conform datelor publicate recent de Ministerului Fondurilor Europene, indica faptul ca avem probleme serioase inclusiv in aceasta directie.
- Ce estimari aveti in legatura cu evolutia pietei locale a constructiilor?

- Consideram ca piata din Romania este insuficient de matura din punct de vedere tehnic, legislativ si fiscal, iar gradul de predictibilitate este foarte scazut. Din acest motiv, o estimare pe termen scurt/mediu este dificil de facut. Ar fi bine sa putem spune ca ne asteptam la o revigorare a pietei pe termen lung. Ceea ce am vazut insa in ultimul timp, referitor mai ales la lipsa oricaror masuri concrete care sa sustina acest sector important in economie, in pofida tuturor semnalelor de alarma transmise inclusiv din partea Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii (ARACO), ne determina sa afirmam ca putem doar sa speram la o astfel de revigorare. Un asemenea scenariu este posibil in conditiile asanarii sistemului de achizitii publice, stabilirii unor directii clare de dezvoltare si alocarii sau accesarii de fonduri pentru a sprijini aceasta tendinta. Totodata, este necesara intarirea disciplinei in constructii, eficientizarea si profesionalizarea organismelor de control, sprijinite de politici fiscale coerente si constructive, de natura sa atraga investitii externe, pe termen lung.

---