Colectarea slaba a veniturilor fiscale, in jurul a 27% din PIB, pare sa fi devenit un blocaj pentru acestea in Romania si de aceea este nevoie de reforme fiscal-bugetare autentice, care sa emane din principii si obiective nationale de dezvoltare, mai putin din calcule electorale, considera Cosmin Marinescu, consilierul pe probleme economice al presedintelui Klaus Iohannis.

"De-a lungul anilor au fost adoptate sute de masuri fiscale, multe disparate si disproportionate, iar Romaniei i-a lipsit o politica fiscala in adevaratul sens al cuvantului, adica un sistem de taxe si impozite coerent, articulat, care sa respecte principiul echitatii fiscale si sa stimuleze performanta economica si disciplina financiara - atat in economie, cat mai ales in relatia dintre stat si contribuabil. Din aceste motive ne confruntam, de atata timp, cu o colectare slaba a veniturilor fiscale, in jurul a 27% din PIB, procent care pare sa fi devenit un blocaj pentru veniturile fiscale in Romania. De aceea modernizarea ANAF trebuie privita ca interes strategic pentru sustenabilitatea noastra fiscala. Romania are nevoie de reforme fiscal-bugetare autentice, care sa emane din principii si obiective nationale de dezvoltare, mai putin din calcule electorale ce pot sfarsi in contrapunerea unor sectoare sau segmente de contribuabili impotriva altora, a intreprinzatorilor mici contra companiilor mari, sau in perpetuarea unor masuri fiscale preferentiale - toate acestea fiind incompatibile cu principiul echitatii fiscale si al sanselor egale la dezvoltare", a afirmat Marinescu, la un eveniment de specialitate.

Conform acestuia, prognozele actuale indica pentru Romania o decelerare a cresterii economice in 2023 insa avansul economic al tarii va ramane, in continuare, superior mediei de la nivelul Uniunii Europene.

"Pentru Romania, cresterea economica de 4,7% obtinuta anul trecut a demonstrat rezilienta si potentialul nostru de progres. Privind retrospectiv, putem conchide ca Romania a traversat destul de bine crizele suprapuse cu care ne-am confruntat in ultimii ani. Criza energetica a fost tinuta in frau, prin diverse masuri compensatorii, iar cresterea economica ne-a plasat in 2022 pe locul 10 in Uniunea Europeana, urcand 9 pozitii fata de anul 2021. Prognozele actuale indica si pentru Romania o decelerare a cresterii economice in 2023. Dinamica PIB din prima parte a anului, ramanerea industriei in teritoriu negativ si incetinirea consumului vor atenua estimarile initiale de crestere, insa avansul economic al Romaniei va ramane, in continuare, superior mediei de la nivelul Uniunii Europene. Deficitele externe par sa fi intrat treptat pe culoarul ajustarii, in contextul in care cresterea consumului incetineste semnificativ. Pe primele 7 luni ale anului, deficitul de cont curent a scazut cu aproape 22%, iar deficitul comercial cu 17%, insa prin reducerea importurilor, nu ca efect calitativ dorit in planul competitivitatii", a explicat Cosmin Marinescu.

Acesta a subliniat ca "este important sa ne asumam pragmatic nevoia unei schimbari de fond a modului in care sunt gandite si puse in aplicare deciziile de politica economica".

"In prezent, economia globala se confrunta cu incetinirea ritmului de crestere, cu precadere pentru economiile avansate. Prognozele macroeconomice indica o crestere a PIB-ului global de sub 3% in 2023. Pentru economia europeana, cresterea economica a fost deja revizuita in scadere, la doar 0,8% pentru anul curent, cu perspective recesioniste in cazul economiei Germaniei. Astfel, asteptarile privind consolidarea situatiei macroeconomice raman marcate in continuare de incertitudini si riscuri. In plan financiar, contextul global ramane dominat de rate persistente ale inflatiei, care afecteaza sever puterea de cumparare a populatiei, in timp ce bancile centrale par sa fi ajuns la apogeul cresterii dobanzilor de politica monetara. In plus, razboiul din vecinatate si criza energetica inca nu par sa-si fi epuizat efectele asupra economiei (...) In contextul "normalizarii" preturilor la energie si prin consecventa politicii monetare, am ajuns la jumatatea anului la inflatie de o cifra. Insa datele recente arata ca presiunile inflationiste sunt in continuare active. In august inflatia a stagnat, la acelasi nivel de 9,4% precum in iulie, in ciuda masurilor guvernului de plafonare a adaosurilor comerciale la anumite produse alimentare", a explicat reprezentantul Administratiei Prezidentiale.

In ceea ce priveste datoria publica a Romaniei, in viziunea consilierului, aceasta se mentine in limite sustenabile, "chiar daca cifrele recente s-au intersectat si cu pragul de 50% din PIB".

"Date fiind masurile fiscal-bugetare avute in vedere, speram sa se adevereasca proiectiile programului de guvernare actual, care prevede reducerea la 46% a ponderii datoriei publice in PIB la sfarsitul anului 2024. Pentru perioada urmatoare, asteptarile in materie de performanta se bazeaza, intr-o masura semnificativa, pe investitiile din fonduri europene, realizarea reformelor structurale si rezultate sustenabile ale politicilor fiscal-bugetare. In acest sens, stabilitatea politica in planul guvernarii este o conditie esentiala inclusiv pentru parcursul de crestere economica al Romaniei. Romania si-a asumat, in cadrul Planului National de Redresare si Rezilienta, reforme structurale importante, investitii de anvergura, obiective clare privind reducerea evaziunii fiscale, imbunatatirea guvernantei intreprinderilor de stat, digitalizarea si modernizarea administratiei publice - pentru a tine astfel pasul cu vremurile. Toate aceste obiective, cu realizarile, intarzierile sau nerealizarile lor, se reflecta mai devreme sau mai tarziu in bugetul statului", a transmis Marinescu.

In viziunea oficialului, in prezent, consolidarea finantelor publice este cea mai serioasa provocare a deciziei de politica economica.

"In conditiile in care tinta de deficit bugetar de 4,4% din PIB devenise incerta, inca din primele luni de executie bugetara, consolidarea finantelor publice este cea mai serioasa provocare a deciziei de politica economica din prezent. Nevoia de ajustare bugetara este reala, cu implicatii semnificative pentru stabilitatea macroeconomica si financiara. Romania se confrunta cu riscuri si vulnerabilitati structurale ale cadrului fiscal-bugetar, acumulate in timp, la care se adauga si posibile efecte de contagiune economica in plan european si regional, desi contextul economic actual nu este comparabil cu criza financiara din 2009-2010, atunci cand Romania a apelat la asistenta Fondului Monetar International. Sunt insa ajustari care se impun, iar statul trebuie sa fie primul care sa treaca prin filtrul disciplinei si al rationalitatii, pentru ca economiile bugetare sa aiba impact nu doar ca cifre in buget, ci si ca exigenta in utilizarea cu chibzuinta a banilor publici, ca responsabilitate majora de buna guvernare", a spus consilierul prezidential.

Potrivit sursei citate, in privinta companiilor cu capital majoritar de stat, unele dintre acestea au avut rezultate exceptionale si au contribuit chiar si la dinamizarea pietei bursiere, insa mai mult de jumatate au obligatii fiscale restante de aproape 20 de miliarde lei in total, din care aproape 70% de la companii aflate in insolventa sau administrare speciala.

"Aceasta situatie reflecta nevoia unei interventii de fond, cu viziune economica, dincolo de guvernanta corporativa si calitatea managementului. Pe de alta parte, in planul veniturilor bugetare, trebuie sa recunoastem ca, de-a lungul anilor, sistemul fiscal a fost continuu ciopartit, prin tot felul de interventii punctuale de relaxare fiscala, prin favoruri si exceptii acordate unor activitati si sectoare, sau prin mutarea poverii fiscale de la un segment de contribuabili la altul. Toate acestea genereaza inechitati si frustrari in mediul antreprenorial, dar si oportunitati de evaziune fiscala, subrezind astfel si principiul cotei unice de impozitare, care a asigurat competitivitate fiscala si atractivitate investitionala pentru Romania", considera Cosmin Marinescu.

Consilierul pe probleme economice al presedintelui Klaus Iohannis a participat la o noua editie a Forumului Forbes. Pentru informatii suplimentare, click aici!