DUNEXT

România a devenit una dintre piețele strategice ale Dunext în Europa, pe fondul dezvoltării accelerate a capacităților regenerabile și al necesarului tot mai mare de flexibilitate energetică. Compania, prezentă pe piața locală din 2023, a trecut în ultimii doi ani de la etapa de dezvoltare a rețelei de parteneri la implementarea unor proiecte comerciale și industriale, inclusiv sisteme containerizate de peste 30 MWh. Potrivit lui Marius Varga, Country Manager România și Republica Moldova al Dunext, piața locală de stocare ar putea depăși obiectivele stabilite în prezent pentru 2030, fiind susținută atât de proiectele fotovoltaice și eoliene hibridizate, cât și de instalațiile stand-alone și aplicațiile comerciale și industriale. Strategia companiei pentru perioada următoare prevede consolidarea echipei locale, extinderea rețelei de integratori și companii EPC și dezvoltarea infrastructurii de service și post-vânzare, în paralel cu diversificarea portofoliului de proiecte. 

- Cum ați caracteriza evoluția companiei, din 2023 până în prezent, în România?
- Evoluția Dunext în România poate fi descrisă prin trei cuvinte: rapidă, disciplinată și profund locală. Compania a fost înființată în 2023, iar România s-a aflat încă de la început printre piețele prioritare ale extinderii internaționale. Prima etapă nu a fost una de simplă vânzare, ci de înțelegere a pieței, selecție a partenerilor potriviți și validare tehnică a soluțiilor în scenarii locale reale. În 2025-2026 am trecut de la această etapă de construcție la implementări concrete. Soluțiile PowerHill au fost adoptate în aplicații comerciale și industriale diverse - hoteluri, unități de producție, ferme, parcări și alte amplasamente cu profiluri de consum foarte diferite -, iar pentru segmentul containerizat au fost contractate proiecte de peste 30 MWh. Un reper important este proiectul hibrid de la Chirileu, județul Mureș: 6 MWp fotovoltaic, 5 MW putere de încărcare-descărcare și 20 MWh capacitate de stocare, realizată cu patru unități PowerMount de 5 MWh. În paralel, am dezvoltat o echipă dedicată pentru România și Republica Moldova, relații stabile cu distribuitori, integratori și companii EPC, precum și capabilități locale de service și piese de schimb în București. Recunoașterea primită în 2026 prin premiul EUPD Research Top Innovation Storage pentru România confirmă că această evoluție este observată și din afara companiei. La nivel de grup, parteneriatul strategic cu GCL consolidează suplimentar capacitatea industrială, lanțul de aprovizionare și dezvoltarea tehnologică. 

- Ce importanță are piața locală în strategia europeană a grupului Dunext și ce obiective v-ați stabilit pentru România în perioada 2026-2030?
- România este una dintre piețele strategice ale Dunext în Europa și un pol important pentru dezvoltarea noastră în Europa Centrală și de Sud-Est. Are simultan un ritm ridicat de dezvoltare a surselor regenerabile, o bază industrială semnificativă, o nevoie tot mai clară de flexibilitate energetică și un ecosistem foarte bun de proiectanți, integratori și companii EPC. În plus, echipa din România deservește și Republica Moldova, ceea ce întărește rolul regional al pieței locale. Pentru perioada 2026-2030 avem patru direcții clare. Prima este consolidarea echipei locale - comercial, inginerie de soluții, project management și service. A doua este extinderea controlată a rețelei de distribuitori, integratori și parteneri EPC, cu instruire tehnică și responsabilități bine definite. A treia este dezvoltarea unui portofoliu echilibrat de proiecte de referință, de la aplicații C&I modulare până la sisteme utility-scale. A patra direcție vizează întărirea infrastructurii de post-vânzare: monitorizare, suport în limba română, intervenție locală, piese de schimb și programe de mentenanță pe întregul ciclu de viață. Nu privim România ca pe un teritoriu de vânzare administrat de la distanță. Investiția noastră principală este în oameni, procese, competență tehnică, stocuri și parteneriate. Pentru proiectele eligibile și pentru partenerii cu care avem o colaborare solidă, urmărim și structuri comerciale cu termene și etape de plată adaptate calendarului real al proiectului. Obiectivul este ca, până în 2030, Dunext să fie perceput nu doar ca furnizor de echipamente BESS, ci ca unul dintre partenerii de referință pentru proiecte de stocare bancabile și operabile pe termen lung. 

- Cum evaluați potențialul României pe piața de stocare - BESS și care considerați că vor fi principalele categorii de proiecte care vor genera cerere în următorii ani?
- Potențialul României este foarte ridicat, iar ritmul de creștere confirmă acest lucru. Datele Transelectrica indicau, la 1 ianuarie 2026, 494 MW putere instalată în sisteme de stocare și 913,68 MWh capacitate, iar la începutul lunii iulie piața ajunsese la aproximativ 878 MW și 1.700 MWh. În același timp, obiectivele naționale prevăd 1.200 MW/2.400 MWh până în 2030 și 2.000 MW până în 2035. Din perspectiva noastră, aceste ținte trebuie privite ca un prag minim: integrarea noilor capacități fotovoltaice și eoliene va cere mai multă flexibilitate, durate mai mari de stocare și distribuirea proiectelor în mai multe zone ale rețelei. În următorii ani, cel mai mare volum va proveni probabil din două zone: proiectele fotovoltaice sau eoliene hibridizate cu baterii și instalațiile stand-alone de dimensiuni mari, orientate spre arbitraj, echilibrare și servicii de sistem.
În paralel, segmentul C&I va genera cel mai mare număr de proiecte: fabrici, industria agroalimentară, depozite frigorifice, logistică, centre comerciale, hoteluri, parcări, clădiri de birouri și infrastructură de încărcare pentru vehicule electrice. Pentru industrie și clădiri comerciale, decizia va fi determinată de reducerea costului energiei, valorificarea producției fotovoltaice proprii și continuitatea operațională. Pentru parcurile regenerabile, prioritare vor fi mutarea energiei din orele cu preț scăzut spre orele cu valoare mai mare, reducerea dezechilibrelor și limitarea energiei pierdute prin restricții de rețea. În infrastructură și pentru consumatorii critici, BESS va deveni tot mai des o componentă de microrețea și de reziliență. Nu vedem o singură categorie câștigătoare, ci o piață în care aplicațiile se dezvoltă simultan și se susțin reciproc. 

- În ce condiții devine în prezent atractivă economic integrarea unui sistem BESS într-o clădire comercială sau industrială și ce economii ori noi surse de venit poate genera acesta pentru beneficiar?
- Un sistem BESS devine atractiv atunci când este dimensionat pe datele reale ale amplasamentului și poate combina mai multe surse de valoare. Nu există un preț universal al energiei sau o capacitate standard de la care investiția devine rentabilă. Analizăm curba de consum la intervale scurte, producția fotovoltaică, tarifele și contractele de furnizare, limitele de racordare, costul întreruperilor, accesul la piețele de energie, eficiența sistemului, degradarea și costul finanțării. Pentru un beneficiar comercial sau industrial, economiile pot veni din creșterea autoconsumului fotovoltaic, mutarea consumului din orele scumpe în orele ieftine, reducerea vârfurilor de putere, evitarea depășirilor de capacitate și amânarea unor investiții în racordare. La acestea se pot adăuga reducerea dezechilibrelor, limitarea injecției atunci când rețeaua o cere, alimentarea sarcinilor critice și, printr-un agregator sau trader, participarea la servicii de flexibilitate și echilibrare. Pentru un parc regenerabil, bateria poate transforma energia produsă la prânz, uneori la preț foarte mic sau negativ, în energie livrată în ore cu cerere și valoare superioare. În general, cele mai robuste proiecte nu se bazează pe o singură economie, ci pe suprapunerea a două sau trei fluxuri de valoare. La Chirileu, de exemplu, investitorul estimează recuperarea investiției în aproximativ trei ani și două luni pentru sistemul de peste 2,5 milioane de euro. Este o referință relevantă, nu o promisiune aplicabilă tuturor proiectelor. Pentru fiecare client construim scenarii conservatoare, centrale și optimiste, astfel încât decizia să se bazeze pe ipoteze transparente și pe un model de operare realist. 

- Care sunt principalele tehnologii și caracteristici prin care produsele Dunext se diferențiază pe o piață BESS tot mai competitivă și ce rol joacă siguranța, durata de viață, managementul inteligent al energiei și integrarea cu sistemele fotovoltaice?
- Diferențierea nu mai poate fi redusă la prețul celulei sau la numărul de kilowați-oră înscris pe fișa tehnică. Un BESS este un activ care trebuie să funcționeze sigur și predictibil timp de mulți ani, iar valoarea lui rezultă din arhitectura completă: celule, BMS, PCS, management termic, protecții electrice, sistem de stingere, EMS, software și service. În zona C&I, Dunext utilizează chimie LFP și arhitecturi all-in-one, cu soluții răcite cu aer sau lichid. Noua generație PowerHill 261 kWh oferă 125 kW putere de încărcare-descărcare, eficiență round-trip de minimum 90% și extindere modulară prin conectarea în paralel a până la zece unități. Răcirea cu lichid limitează diferențele de temperatură dintre celule, ceea ce susține performanța și durata de viață în regim de ciclare intensă. Designul integrează protecții pe mai multe niveluri - de la chimia celulei și monitorizarea pachetului până la izolare electrică, limitarea propagării și protecție la incendiu.
Platforma DuLink adaugă stratul inteligent: monitorizare până la nivel de celulă, alerte, diagnostic de la distanță, analiză a performanței și optimizarea strategiei de încărcare-descărcare. Integrarea cu instalațiile fotovoltaice și cu invertoare terțe permite autoconsum, zero-export, controlul cererii și vizualizarea fluxurilor de energie. Pentru sarcini critice sunt disponibile și configurații cu trecere rapidă on-grid/off-grid.
Pentru proiectele mari, PowerMount oferă module containerizate de 5 MWh care pot fi configurate la nivel de parc, alături de PCS și sistemul de control. Aceeași filozofie se păstrează indiferent de scară: modularitate, instalare simplificată, siguranță multistrat, management inteligent și suport local. Într-o piață competitivă, considerăm că adevărata diferență este costul total pe durata de viață și capacitatea furnizorului de a rămâne alături de client după punerea în funcțiune. 

- Care sunt direcțiile tehnologice asupra cărora vă concentrați în prezent și ce evoluții majore anticipați în domeniul stocării energiei în următorii 3-5 ani?
- Capacitatea de producție de 10 GWh este importantă, însă pentru noi la fel de relevant este modul în care această capacitate este susținută de cercetare și validare. Dunext are un laborator avansat de testare de aproximativ 1.000 mp, 142 de brevete, iar circa 40% din personal este implicat în cercetare-dezvoltare. Prioritățile actuale sunt creșterea densității energetice fără compromisuri de siguranță, managementul termic de precizie, controlul riscului de propagare, reducerea pierderilor, predictibilitatea degradării și simplificarea instalării și mentenanței. O a doua direcție majoră este convergența dintre hardware și software. Monitorizarea la nivel de celulă, mentenanța predictivă, diagnosticarea automată și algoritmii care optimizează funcționarea în raport cu consumul, producția fotovoltaică și semnalele de piață vor conta tot mai mult. Dezvoltăm și funcții care ușurează punerea în funcțiune, operarea nesupravegheată, integrarea prin interfețe deschise și coordonarea mai multor active energetice.
În următorii 3-5 ani anticipăm trei schimbări. În primul rând, soluțiile LFP vor rămâne dominante în majoritatea aplicațiilor staționare, dar densitatea, siguranța și durata de viață vor continua să crească. În al doilea rând, proiectele cu durată de două până la patru ore vor deveni standard în multe piețe, iar aplicațiile cu durată mai mare vor câștiga teren pe măsură ce crește ponderea regenerabilelor. În al treilea rând, competiția se va muta de la costul inițial al echipamentului la performanța întregului ciclu de viață: disponibilitate, degradare, securitate, costuri O&M, actualizări software, integrare cu piața și calitatea serviciului local. 

- Privind spre 2030, cum credeți că se va schimba modul în care clădirile, fabricile și proiectele de infrastructură își produc, stochează și gestionează energia și ce rol își propune Dunext să joace în această transformare, atât în România, cât și la nivel european?
- Până în 2030, multe clădiri și fabrici nu vor mai fi consumatori pasivi. Ele vor deveni active energetice flexibile, capabile să producă, să stocheze și să decidă în timp real când consumă, când păstrează energia și când o valorifică. Panourile fotovoltaice, bateria, stațiile de încărcare, sarcinile industriale, climatizarea și sursele de rezervă vor fi coordonate de un EMS comun. Pentru proiectele de infrastructură și consumatorii critici, microrețelele și funcționarea on-grid/off-grid vor crește reziliența. La scară mare, parcurile fotovoltaice și eoliene vor evolua spre active hibride, mai predictibile și mai ușor de integrat în rețea.
Rolul pe care și-l propune Dunext este acela de partener tehnologic pe întregul ciclu al investiției. Implicarea noastră începe de la primele semnale de interes: analizăm datele, clarificăm cazul de utilizare, dimensionăm soluția și construim modelul tehnico-economic împreună cu investitorul și partenerul EPC. Continuăm cu proiectarea configurației, oferta și condițiile comerciale, comanda, logistica și livrarea din infrastructura europeană, apoi cu instruirea echipelor, asistența la instalare și punerea în funcțiune. După pornirea sistemului, relația nu se încheie. DuLink asigură vizibilitate și diagnostic, iar echipele locale și centrele de piese de schimb susțin mentenanța, intervențiile și obligațiile de garanție. Pe măsură ce nevoile clientului cresc, soluția poate fi optimizată sau extinsă. În România, această apropiere de client este dublată de cunoașterea pieței și de parteneriate locale; la nivel european, este susținută de capacitatea de cercetare, producție, logistică și service a grupului. Această combinație între forța globală și responsabilitatea locală este rolul pe care dorim să îl consolidăm până în 2030.