ENEXUS RENEWABLE

Enexus, companie specializată în dezvoltarea și implementarea proiectelor energetice, a încheiat anul 2025 cu afaceri de 50,7 milioane de euro și a intrat în 2026 cu cel mai mare portofoliu din istoria sa: peste 400 MW în construcție și contractare. Dintre aceștia, 210 MW se află în execuție pe șantiere active din România, iar alți 195 MW sunt contractați, cu o valoare estimată la circa 150 de milioane de euro. Compania își extinde totodată modelul de business dincolo de zona tradițională de EPC, prin dezvoltarea competențelor în infrastructură de rețea și stații HV/MV, integrarea sistemelor de stocare BESS și intrarea în rolul de investitor. În interviul acordat Agenda Construcțiilor, Răzvan Voineagu - Head of Grid Connection & Permitting, și Alina Ștefan - Chief Commercial Officer la Enexus, vorbesc despre proiectele în derulare, evoluția pieței EPCM, provocările din sector și oportunitățile generate de investițiile în rețele, stocare și noi capacități regenerabile, precum și despre planurile de extindere în regiunea Mării Negre. 

- Care sunt principalele proiecte energetice la care lucrați în această perioadă și ce tipuri de servicii asigurați?
Răzvan Voineagu: Enexus încheie 2025 cu afaceri de 50,7 milioane euro și intră în 2026 cu cel mai mare portofoliu din istoria companiei: peste 400 MW aflați în construcție și contractare. Din aceștia, 210 MW se află efectiv în execuție pe șantiere active din România, la care se adaugă un pipeline suplimentar contractat de 195 MW, cu o valoare estimată de aproximativ 150 de milioane de euro.
Printre proiectele reprezentative Enexus, aflate în diverse stadii de implementare, se află cel realizat în parteneriat cu Astor Enerji, prin Compeador Construct (subsidiară Astor RO Energy), respectiv un parc solar de aproximativ 75 MWp la Alba Iulia, care integrează și o stație de transformare de 220 kV (2×80 MVA). Proiectul se află în fază avansată de construcție, în ceea ce privește atât componenta de panouri fotovoltaice, cât și pe infrastructura de racordare la înaltă tensiune.
Recent, am finalizat parcurile solare Titu 1 (20 MWp) și Titu 2 (49 MWp) care urmează să fie racordate la rețea, în timp ce la Titu 3 (35 MWp) continuăm lucrările de construcție.
Mai avem în portofoliu și parcurile fotovoltaice Cojani (20,2 MWp) și Cristești (11 MWp), care sunt deja operaționale.
Serviciile pe care le asigură Enexus acoperă întregul ciclu de viață al unui proiect: atragere investitori în România, analiza oportunității de investiție, structurare financiară, autorizare, inginerie (Engineering), procurare de echipamente (Procurement), execuție (Construction), conectare la rețea, operare și mentenanță (O&M) pe termen lung, integrare de sisteme de stocare (BESS) și, mai nou, competențe proprii în infrastructură de rețea și stații de transformare HV/MV. 

- Cum evaluați evoluția cererii pentru servicii EPCM în România, în contextul investițiilor din sectorul energetic (regenerabile, gaze, nuclear, hidrogen etc.)?
Alina Ștefan: Cererea pentru servicii EPCM în România a crescut consistent. Din datele pe care le avem, la 1 iunie 2026, ANRE avea înregistrate 1.530 de proiecte regenerabile cu avize tehnice de racordare (ATR) valabile, însumând o putere totală aprobată pentru evacuare de 91.118 MW, un indicator clar al volumului de proiecte care vor avea nevoie de servicii EPCM în anii următori.
Din perspectiva Enexus, piața trece de la o etapă de expansiune accelerată la una de maturizare. Capitalul rămâne disponibil, dar devine tot mai selectiv, iar întrebarea dominantă a investitorilor s-a schimbat. Acum trei-patru ani se întrebau "Unde putem investi?", astăzi se întreabă "Cine poate livra?". La această întrebare din urmă, Enexus răspunde prin modelul de EPC integrat pe care l-am construit: un singur partener, un singur contract, responsabilitate de la un capăt la celălalt - de la analiza oportunității și structurarea financiară, până la autorizare, execuție, conectare la rețea și operare pe termen lung. Eliminăm astfel golurile de coordonare specifice unei dezvoltări fragmentate, în care investitorul trebuie să gestioneze separat dezvoltatorul, constructorul, furnizorii și operatorul.
Promisiunea Enexus este simplă și verificabilă în istoricul companiei: 100% rată de finalizare a proiectelor contractate, iar majoritatea investitorilor cu care am lucrat au revenit sau și-au extins portofoliul alături de noi. O dovada că, într-o piață în care capitalul întreabă "Cine poate livra?", execuția consecventă este cel mai bun răspuns. 

- Ce obiective strategice are compania pentru perioada 2026-2030, în ceea ce privește extinderea portofoliului de proiecte și consolidarea pe piața locală sau internațională?
Alina Ștefan: Pentru 2026, ne extindem modelul de business dincolo de zona tradițională de EPC, prin trei direcții strategice. Prima dintre acestea vizează dezvoltarea competențelor proprii în infrastructură de rețea și stații de transformare HV/MV, pe măsură ce integrarea în sistem devine la fel de importantă ca instalarea de capacitate nouă. Cea de-a doua, presupune orientarea către proiecte utility-scale de 20-100 MW cu stocare integrată - toate proiectele contractate pentru 2026 includ deja sisteme BESS, fie din faza inițială, fie într-o etapă ulterioară de dezvoltare. Cea de-a treia direcție are în centru intrarea Enexus în rolul de investitor, cu participații directe sau prin parteneriate de tip joint venture, extinzând modelul integrat de la dezvoltare și construcție către investiție și valorificare de active proprii.
De câțiva ani deja, unul dintre obiectivele Enexus este dialogul diplomatic în energie. Vrem în acest mod să conectam investitori privați, dezvoltatori, fonduri de investiții, companii de energie și mulți alți jucători din industrie cu obiectivul de a facilita investiții strategice în sectorul energiei regenerabile din România si din zona Mării Negre.
BESCA (Black Sea Energy Cooperation Association) și Forumul Energetic Turco-Român organizat la Ankara (eveniment anual) sunt vehicule de dialog investițional importante pentru Enexus, în care investim strategic și care și-au arătat rezultatele - cum ar fi parteneriatul dintre Astor și Enexus care a fost consolidat în cadrul ediției din 2025 a Forumului Energetic. Această colaborare a debutat cu semnarea contractului EPC cu Astor Enerji pentru dezvoltarea parcului fotovoltaic din Alba Iulia, cu stație de transformare necesară pentru integrarea capacității în rețeaua națională de transport și pentru asigurarea stabilității livrării de energie. 

- Care sunt principalele provocări cu care vă confruntați în derularea proiectelor majore - fie ele de natură legislativă, administrativă, legate de resursa umană sau lanțuri de aprovizionare?
Răzvan Voineagu: Pe zona legislativă și administrativă, principalele provocări sunt impredictibilitatea fiscală - creșteri de TVA și ale impozitului pe dividende, care afectează direct bugetul unui proiect mediu-mare, noile cerințe privind garanțiile financiare, acces inegal la rețea și timpi de avizare.
În ceea ce privește resursă umană, ritmul de creștere a companiei noastre a cerut o reorganizare internă reală: echipa Enexus a crescut de la 20 la peste 50 de specialiști în 2025, ceea ce a impus o coordonare mai fină între echipe, standarde comune de execuție și integrarea unor sisteme digitale interne (ERP, CRM), pentru a susține volumul dublat de proiecte fără a compromite calitatea sau termenele. Rămânem însă o companie suplă și agilă, un model care ne permite să acționăm ca un integrator.
Pe zona de lanțuri de aprovizionare, prețul echipamentelor și al panourilor fotovoltaice s-a majorat față de acum un an. Ceea ce ne-a ajutat cel mai mult să gestionăm această provocare sunt relațiile construite în timp cu furnizorii (cum ar fi LONGi). Nu vorbim doar despre condiții mai bune de preț, termene de livrare mai predictibile sau condiții avantajoase de trade finance - deși toate acestea contează direct în bugetul unui proiect. Cel mai valoros beneficiu este insight-ul de piață: modificări legislative, actualizări de norme tehnice sau schimbări de standarde, pe care le aflăm uneori înaintea pieței locale. Această vizibilitate ne permite să anticipăm impactul asupra proiectelor noastre și să ajustăm din timp planificarea. 

- În ce măsură integrați principiile sustenabilității și noile tehnologii (digitalizare, BIM, automatizare) în livrarea serviciilor EPCM? Ce strategie urmăriți, din acest punct de vedere?
Alina Ștefan: Pentru Enexus, sustenabilitatea înseamnă atât componentele pe care le montăm într-un parc, cât și un principiu care traversează modelul de business, de la guvernanță până la rolul pe care ni-l asumăm în regiune.
Pe componenta de mediu, misiunea companiei este legată direct de reducerea dependenței de importuri energetice și de consolidarea securității energetice regionale. Această direcție a stat la baza înființării BESCA, platforma prin care Enexus reunește România și Turcia într-un dialog între jucătorii din mediul privat și instituții pentru accelerarea tranziției energetice către un model durabil în zona Mării Negre.
La nivel de proiect, integrăm sisteme de stocare (BESS) în aproape toate contractele semnate pentru 2026 (rămâne totuși o decizie de business a investitorului) și alegem componente de înaltă performanță precum modulele LONGi Hi-MO 7, cu tehnologie HPDC și bifacialitate ridicată, pentru randament energetic superior și o durată de viață mai lungă a activului.
În ce privește guvernanța și responsabilitatea, modelul nostru de "single contract accountability" este el însuși o formă de sustenabilitate operațională: un singur partener răspunde de întregul ciclu de viață al proiectului, ceea ce reduce riscurile de execuție și protejează atât investitorul, cât și comunitatea din jurul proiectului pe termen lung.
Pe zona socială, diversitatea de gen face parte din modul în care este construită echipa Enexus. Într-o echipă de 50 de persoane, femeile reprezintă 50% din board-ul companiei și o pondere semnificativă din echipe, într-un mix multicultural româno-turc și intergenerațional (millennials și Gen Z). Anul trecut, 70% dintre stagiarii și noii angajați au companiei au fost femei. Așa cum subliniază Iulia Meiroșu, CFO Enexus, într-un interviu recent, echipele diverse "provoacă ipotezele mai devreme și evaluează riscul holistic", iar la Enexus acest lucru se reflectă direct în disciplina de execuție și în calitatea dialogului cu investitorii, în ultimii ani în care compania a înregistrat o evoluție importantă.
Privind către tehnologie, investim constant în digitalizarea proceselor interne: sisteme ERP și CRM, automatizarea fluxurilor operaționale, pentru a susține o creștere a volumului de proiecte fără să creștem complexitatea organizațională sau să compromitem calitatea execuției. Strategia noastră pentru perioada următoare este să construim o arhitectură organizațională scalabilă, în care sistemele digitale susțin coordonarea între echipe multiple, pe șantiere simultane. 

- Care sunt perspectivele pieței de construcții energetice în România? Există zone cu potențial semnificativ de dezvoltare în următorii ani?
Răzvan Voineagu: România se află într-un moment rar pentru o piață energetică europeană. Potrivit ANRE, capacitatea instalată totală ar urma să depășească pragul de 20.000 MW în 2026, iar România și-a asumat, prin Planul Național Integrat Energie și Climă (PNIESC) actualizat, o țintă de aproximativ 30.000 MW capacitate instalată din surse regenerabile până în 2030.
Din perspectiva Enexus, zonele cu potențial semnificativ de dezvoltare includ infrastructura de rețea și stațiile de transformare HV/MV. Pe măsură ce volumul de proiecte regenerabile depășește capacitatea de absorbție curentă a rețelei, integrarea în sistem devine la fel de importantă ca instalarea de capacitate nouă.
Un alt segment important îl reprezintă proiectele hibride cu stocare integrată BESS, în condițiile în care stocarea devine o cerință tot mai frecventă pentru finanțarea bancară și pentru optimizarea veniturilor unui proiect. În același timp, proiectele stand-alone BESS capătă tot mai multă relevanță, stocarea de sine stătătoare devenind o clasă de active independentă, susținută printr-o schemă de ajutor de stat de 150 de milioane de euro (Ordinul Ministerului Energiei nr. 745/2026), dedicată exclusiv acestor instalații.
Potențial semnificativ există și în zona lucrărilor de sistem și de îmbunătățire a rețelei electrice, conform Planului de Dezvoltare RET 2026-2035, aprobat de ANRE la propunerea Transelectrica, care alocă investiții dedicate integrării noilor capacități de producere și stocare. O altă direcție este segmentul Comercial & Industrial, care include companii cu consum industrial ridicat, din IT & Data Centers, retail și logistică, ce caută soluții de tip on-site PPA pentru a-și proteja competitivitatea în fața volatilității pieței spot.
Privind dincolo de România, Enexus identifică oportunități în dezvoltarea energetică a întregii regiuni a Mării Negre. Turcia, Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina sunt piețe cu nevoi similare de infrastructură, reziliență și reducere a dependenței de import, unde Enexus urmărește să extindă modelul EPC integrat validat în România, prin atragerea de investitori interesați să facă trecerea de la energia tradițională către energia verde. O parte dintre acești investitori își mută atenția din Orientul Mijlociu, aflat în conflict, către geografii mai sigure, precum Europa Centrală și de Est (CEE).