EMI ROMANIA

Piața ușilor industriale din România beneficiază în 2026 de o evoluție favorabilă a unor segmente de investiții, în special în logistică, proiecte industriale speciale și apărare, în timp ce sectorul auto manifestă o atitudine mai prudentă. În paralel, cerințele beneficiarilor se modifică, iar accentul se deplasează treptat de la prețul inițial al echipamentelor către costurile pe ciclul de viață, fiabilitate, eficiență energetică, siguranță și disponibilitatea serviciilor de mentenanță. EMI România are în prezent peste 18.000 de echipamente în mentenanță și urmărește, pentru perioada 2026-2027, consolidarea activităților de service, dezvoltarea producției locale și digitalizarea operațiunilor. Compania produce rulouri metalice în fabrica din Căteasca și dezvoltă FixPoint by EMI, instrument destinat managementului operațional și trasabilității activităților de service și mentenanță. Potrivit lui Adrian Moisa, CEO al EMI România, digitalizarea, mentenanța preventivă și predictivă și capacitatea furnizorilor de a interveni pe întregul ciclu de viață al echipamentelor vor deveni tot mai importante, pe măsură ce sistemele de acces vor fi tratate nu doar ca produse pentru construcții, ci ca elemente ale infrastructurii operaționale din fabrici și centre logistice. 

- Cum a evoluat piața ușilor industriale în ultimul an și care sunt principalele tendințe pe care le observați în sectorul construcțiilor logistice și industriale din România?
- Piața ușilor industriale urmează, firesc, dinamica investițiilor din logistică, producție și industrie. Din perspectiva noastră, 2026 este un an mai bun decât 2025 în anumite segmente, în special în logistică, unde vedem inclusiv proiecte care fuseseră încetinite sau amânate și care au fost repornite. Remarcăm, de asemenea, o dinamică bună în proiectele industriale speciale și în zona de apărare, în timp ce sectorul auto rămâne mai prudent, pe fondul contextului internațional specific.
Dincolo de volume cred, însă, că schimbarea cea mai importantă este maturizarea cererii. Clienții nu mai privesc o poartă industrială doar ca pe un element care închide un gol de construcție. Într-un centru logistic sau într-o fabrică, ea face parte din fluxul operațional. Dacă o poartă, o rampă de încărcare sau o ușă rapidă nu funcționează, consecința poate însemna blocarea unui flux de marfă, timpi pierduți, costuri suplimentare sau riscuri de siguranță. De aceea, discuția începe să se mute de la "cât costă echipamentul?" la "cât mă costă dacă echipamentul nu funcționează?". Este o schimbare pe care o consider foarte sănătoasă pentru piață și care favorizează soluțiile bine proiectate, durabile și ușor de întreținut. Mai observăm o tendință importantă: proiectele devin mai complexe și cer tot mai des implicarea furnizorului tehnic încă din faza de proiectare. Pentru noi, aceasta este o evoluție firească, pentru că performanța unei soluții de acces depinde nu doar de produs, ci și de integrarea lui în fluxurile reale ale clădirii. 

- Care sunt principalele criterii după care dezvoltatorii și antreprenorii generali aleg astăzi ușile industriale și cât de mult s-au schimbat cerințele clienților în ceea ce privește eficiența energetică, automatizarea, siguranța și durabilitatea?
- Prețul rămâne important și ar fi nerealist să spunem altceva. În construcții există în continuare o presiune puternică pe bugete. Dar în proiectele bine gestionate vedem că decizia nu se mai ia exclusiv după prețul inițial. Astăzi contează tot mai mult costul pe ciclul de viață al echipamentului: fiabilitatea, numărul de cicluri de funcționare, disponibilitatea pieselor de schimb, consumul energetic, timpul de intervenție în caz de defect și posibilitatea de a întreține echipamentul predictibil. Eficiența energetică a devenit, de asemenea, mult mai prezentă în discuții. Clienții întreabă despre gradul de izolare, etanșeitate, pierderile de energie, viteza de deschidere și închidere sau impactul echipamentului asupra performanței întregii clădiri. Într-o hală cu temperatură controlată, de exemplu, alegerea unei uși și viteza ei de operare pot avea un efect direct asupra consumului energetic.
În privința siguranței, poziția noastră este foarte clară: aici nu cred că există loc pentru compromis. Sunt elemente care, la prima vedere, pot părea doar accesorii sau costuri suplimentare, dar care, în realitate, previn accidente și protejează oamenii. Noi preferăm să explicăm clientului de ce sunt necesare, nu să le eliminăm pentru a obține un preț mai mic.
Mai există un criteriu care devine esențial și despre care se vorbește mai puțin: capacitatea furnizorului de a înțelege aplicația. Noi încercăm să nu pornim de la întrebarea "ce produs este prevăzut în caietul de sarcini?", ci de la "ce se întâmplă în această clădire?". Care este fluxul? Câte cicluri de funcționare avem? Ce se întâmplă dacă accesul se blochează? Ce temperatură trebuie menținută? Cine va întreține echipamentul peste cinci ani? Uneori soluția corectă nu este cea care fusese prevăzută inițial, iar experiența noastră ne-a arătat că beneficiarii apreciază un furnizor care are curajul să spună acest lucru înainte de execuție, nu după apariția problemelor. 

- Ce rol au noile tehnologii în dezvoltarea acestui segment? Vedeți o creștere a cererii pentru uși automatizate, sisteme inteligente de control și soluții integrate în sistemele de management ale clădirilor?
- Automatizarea nu mai este de mult o zonă de nișă. Pentru multe aplicații industriale și logistice este deja standard. Evoluția interesantă se petrece acum la nivelul datelor și al integrării. Nu cred că viitorul constă pur și simplu într-o ușă care se deschide automat. Viitorul este un echipament despre care știm cum este utilizat, când a fost verificat, ce intervenții a avut, ce componente au fost înlocuite și când trebuie programată următoarea mentenanță. De aceea, pentru EMI digitalizarea este strâns legată de service. Lucrăm cu instrumente prin care intervențiile și mentenanța pot fi documentate, iar beneficiarul poate avea acces la istoricul echipamentelor și la informații relevante pentru fiecare locație. În proiectele mari, cu sute sau mii de echipamente, această trasabilitate este extrem de importantă pentru facility management, audit, bugetare și managementul riscului. Este și motivul pentru care dezvoltăm FixPoint by EMI, ca instrument de management operațional și trasabilitate pentru service și mentenanță. Direcția este trecerea de la "am reparat ușa" la "cunosc starea patrimoniului meu tehnic și pot lua decizii pe baza datelor".
În prezent avem peste 18.000 de echipamente în mentenanță. La asemenea volume, digitalizarea nu mai este un element de imagine, ci o condiție pentru predictibilitate, trasabilitate și calitatea serviciului. Integrarea cu sistemele de management ale clădirilor va continua să crească, însă cred că trebuie păstrată o abordare pragmatică. Tehnologia are valoare atunci când rezolvă o problemă operațională reală: reduce timpii de nefuncționare, oferă trasabilitate, îmbunătățește siguranța sau permite o intervenție mai rapidă. 

- Care sunt principalele provocări cu care vă confruntați în prezent - de la costurile produselor și disponibilitatea componentelor până la concurență, termene de livrare și deficitul de personal specializat?
- Presiunea pe costuri este probabil una dintre cele mai evidente provocări. Beneficiarii și antreprenorii generali sunt foarte atenți la bugete, iar furnizorii trebuie să găsească echilibrul corect între preț, performanță, durabilitate și siguranță. O altă provocare este predictibilitatea proiectelor. În realitatea șantierului apar frecvent modificări: dimensiuni schimbate, structuri executate diferit față de proiect, soluții arhitecturale revizuite sau secvențe de lucrări modificate. Uneori diferența dintre un furnizor și un partener tehnic se vede exact aici, în capacitatea de a reacționa fără să blocheze proiectul. Producția locală ne ajută mult în acest sens. La rulourile metalice, EMI România produce intern de la tabla brută și la ruloul finit, fără a depinde de lamele standard importate. Avantajul nu este doar originea locală a produsului, ci faptul că putem controla producția, personaliza soluția și reacționa mult mai repede atunci când proiectul o cere. La fel de importantă este capacitatea noastră de a interveni rapid ulterior, în service și mentenanță.
Deficitul de personal calificat rămâne o provocare structurală a industriei. Nu este vorba doar despre numărul oamenilor, ci despre experiență. Un tehnician bun de uși industriale se formează în ani, pentru că trebuie să înțeleagă mecanică, electrică, automatizare, norme de siguranță și, foarte important, să poată diagnostica o problemă în teren. Pentru noi este un avantaj faptul că avem oameni care lucrează în EMI de 10, 15 sau peste 20 de ani și tehnicieni care sunt în companie aproape de la început. Într-un business tehnic, această experiență acumulată este greu de replicat. 

- Ce obiective de business și investiții aveți pentru perioada 2026-2027? Aveți în vedere extinderea portofoliului, dezvoltarea capacităților de service, noi parteneriate sau intrarea pe noi segmente de piață?
- Pentru 2026-2027 nu urmărim neapărat să adăugăm produse doar pentru a avea un catalog mai mare. Strategia este să consolidăm acele competențe prin care putem crea valoare reală pentru client. Prima direcție este service-ul și mentenanța. EMI a început în România din această zonă și, după 25 de ani, rămâne una dintre competențele noastre centrale. Vrem să mutăm tot mai mult relația cu beneficiarul de la service reactiv la mentenanță preventivă și predictibilă. Asta înseamnă capacitate tehnică, acoperire națională, stocuri, procese și digitalizare. În prezent avem peste 18.000 de echipamente în mentenanță, ceea ce ne oferă atât o responsabilitate importantă, cât și o bază solidă pentru dezvoltarea acestei zone.
A doua direcție este producția locală. Vrem să valorificăm mai bine avantajul fabricii din Căteasca și în special competența noastră în producția rulourilor metalice. Producția internă ne permite să fim mai flexibili, inclusiv în proiecte atipice sau atunci când apar schimbări în șantier.
A treia direcție este digitalizarea service-ului și mentenanței, inclusiv dezvoltarea FixPoint și creșterea trasabilității pe întregul ciclu de viață al echipamentului. A patra direcție vizează dezvoltarea proiectelor complexe, în special în logistică, industrie, spații cu temperatură controlată, infrastructură aeroportuară și proiecte speciale. Acolo credem că experiența de proiectare, producție, instalare și mentenanță într-o singură organizație face o diferență reală. În plus, apartenența la EMI Group ne oferă acces la experiența unor companii specializate din mai multe piețe europene și creează oportunități pentru proiecte comune și transfer de know-how. Modelul grupului este descentralizat, astfel încât EMI România își păstrează agilitatea și capacitatea locală de decizie. 

- Cum vedeți evoluția pieței construcțiilor logistice și industriale în următorii 2-3 ani și ce oportunități considerați că vor avea cel mai mare impact asupra businessului companiei?
- Sunt optimist pe termen mediu, dar nu cred că vom avea o creștere liniară și uniformă în toate sectoarele. România are încă potențial de dezvoltare în logistică și producție, iar investițiile în infrastructură pot deschide noi zone pentru proiecte industriale și pot schimba treptat harta logistică a țării. Vedem oportunități atât în proiectele noi, cât și în modernizarea bazei existente. O fabrică sau un centru logistic are nevoi mult mai complexe decât simpla închidere a unei hale: trafic intens, separarea zonelor, temperaturi controlate, securitate, rezistență la foc, automatizări și, ulterior, mentenanță. Cu cât operațiunile devin mai sofisticate, cu atât crește și complexitatea sistemelor de acces.
Aș vedea câteva direcții importante în următorii ani: continuarea dezvoltării logistice, investițiile în producție, proiectele speciale, modernizarea clădirilor existente și creșterea cerințelor privind eficiența energetică și siguranța. Pentru noi, oportunitatea este să putem răspunde acestor nevoi pe întregul ciclu de viață al echipamentului: consultanță, proiectare, producție sau configurare, instalare, mentenanță, modernizare și trasabilitate. Aceasta este și direcția în care vrem să continuăm dezvoltarea EMI România. 

- Care considerați că este schimbarea de perspectivă esențială pentru următoarea etapă de dezvoltare a pieței?
- Cred că următoarea etapă de maturizare a pieței ușilor industriale va veni atunci când vom înceta să privim aceste echipamente ca pe niște simple produse de construcții și vom începe să le tratăm ca pe infrastructură operațională. O poartă industrială are un cost de achiziție, dar are și un cost de nefuncționare. Iar în multe fabrici și centre logistice, al doilea poate fi considerabil mai mare decât primul. Din acel moment, proiectarea corectă, siguranța, mentenanța și capacitatea de intervenție nu mai sunt opționale. Devin parte din performanța businessului.