Agenda Constructiilor
Luni, 25 Mai 2020
Home - Stiri - Actualitatea interna - ANALIZA: Sistemul de termificare din Bucuresti este in prag de colaps
ANALIZA: Sistemul de termificare din Bucuresti este in prag de colaps
Actualitatea interna Publicat de Elena Icleanu 23 Oct 2019 09:30
Cu cateva exceptii, incalzirea centralizata in orasele Romaniei este in colaps, iar "alternativele" nu reprezinta solutii viabile pentru aproape o treime din locuitorii oraselor. Daca nu se face nimic inca de anul acesta, termoficarea in Bucuresti risca sa se prabuseasca in cativa ani, ceea ce ar lasa brusc 560.000 de familii in frig si ar pune in pericol si sursa de energie electrica a Capitalei, se arata intr-un raport de specialitate intocmit de asociatia civica Expert Forum (EFOR).
"Nu e un secret ca sistemele de incalzire centralizata in Romania sunt in colaps: din 315, azi au ramas mai putin de 50, si doar 19 mai au peste 10.000 de gospodarii bransate. Chiar si acolo unde sistemele mai exista, calitatea serviciului de incalzire si furnizare de apa calda este de regula foarte proasta, iar situatia financiara a companiilor de termoficare este dezastruoasa", se arata in analiza EFOR, intitulata "Colapsul termoficarii: ce punem in loc?" si realizata in luna octombrie 2019.
Potrivit datelor raportului, pierderile din sistemele centralizate de incalzire sunt de 25%-40% numai in retelele de transport si distributie, fata de 5%-10% in orasele din tarile occidentale. In plus, randamentul centralelor care produc caldura se situeaza la circa 50%-55%, fata de 70% standardul occidental, iar pierderile la consumator, din cauza proastei izolari a apartamentelor si din ineficienta contorizarii si a posibilitatii de a regla temperatura, sunt de aproximativ 40%.
Financiar, la nivel macro, numai in 2013-2017, companiile de termoficare ramase in functiune au incasat subventii de 3 miliarde de lei de la bugetul consolidat al statului, profitul lor ajungand cu tot cu subventie la doar un miliard de lei, in timp ce indatorarea companiilor de termoficare a atins circa 0,75% din PIB, sau 5,5 miliarde de lei in 2015.
"Totusi, daca azi s-ar elimina brusc subventiile, din care cea mai mare parte o reprezinta subventionarea directa a pretului la consumator, pretul gigacaloriei ar creste cu circa 30%. Ineficienta generalizata a sistemului, in care nu s-a investit mare lucru si ce s-a investit a fost, mai curand, in carpeli punctuale, a facut ca in ultimii ani consumatorii sa fie din ce in ce mai nemultumiti. Insusi conceptul de «incalzire centralizata» a ajuns sa fie asociat cu vremurile de trista amintire si cu un real abuz al statului, care pare ca face tot ce-i sta in putere sa-ti interzica o alternativa decenta. Nemultumirea consumatorilor, incapacitatea autoritatilor locale de a gasi solutii eficiente si uneori chiar politicile active de descurajare a termoficarii au dus la inchiderea termoficarii in aproape toate orasele mici si medii si debransari substantiale in orasele mari. In sistemele centralizate de incalzire au mai ramas azi doar 1,2 milioane de gospodarii, fata de 2,7 milioane in 1990", se mai arata in raportul EFOR.
 
Termoficarea din Bucuresti acopera jumatate din piata de termie din Romania
Termoficarea in Bucuresti este cu totul diferita de sistemele din tara: este cel mai mare sistem centralizat din Europa, dupa Moscova, si acopera circa jumatate din toata piata de termie din Romania, iar urmatoarele orase, pe locurile 2-5 ca numar de consumatori, au sisteme de 10 ori mai mici decat in Bucuresti.
"In ciuda faptului ca veniturile bucurestenilor sunt mai mari decat in restul tarii, adica si-ar permite mai curand decat acestia centrale proprii de apartament, numarul debransarilor in ultimii 30 de ani a ramas relativ mic: doar 8%. Ca sa judecam in ce masura termoficarea mai are o logica in Bucuresti, punctul de pornire este densitatea cererii de caldura, disponibilitatea surselor de caldura reziduala din alte procese si distributia spatiala a orasului. Bucurestiul este singurul oras din tara unde toate conditiile sunt indeplinite pentru ca un sistem de incalzire in regim centralizat sa aiba sens: cererea de caldura este foarte densa pe aproape intreaga suprafata a orasului, CET-urile care produc si caldura sunt foarte aproape de zonele de consum, nu in afara orasului ca in restul tarii, productia de energie electrica este necesara oricum sistemului energetic si produce caldura utilizabila in sistemul de termoficare", explica analistii EFOR.
Potrivit Expert Forum, criza termoficarii in Bucuresti este cauzata mai putin de caracteristicile "fizice" ale sistemului, ca in alte orase (CET-uri departe de oras, consumatori care nu platesc, debransari masive), ci de haosul institutional si neasumarea responsabilitatilor, in principal intre primaria Capitalei si Ministerul Energiei.
Blocajul institutional (sau pretextul acestuia) a tinut pe loc si investitiile: s-au inlocuit doar 18% din reteaua de transport si 13% din cea de distributie de la inceputul anului 2000, iar restul retelei este dinainte de 1989. In ultimii 5 ani s-au investit circa 130 de milioane de lei in RADET, din care in ultimii doi ani doar 17,2 milioane de lei. In schimb, Primaria Capitalei a platit subventii in valoare de 3,6 miliarde lei catre RADET pentru a acoperi diferenta dintre pretul real al gigacaloriei si pretul platit de populatie.
"Situatia nu mai poate continua si trebuie gasita de urgenta o solutie legala si transparenta, asumata de Primarie si Ministerul Energiei, prin discutii clare cu companiile si cu toti reprezentantii CMGB, din toate partidele. In orice caz, indiferent de improvizatiile contabile, problema este clara si transabila imediat: toata chestiunea vine din neplata de catre Primarie a unei subventii la care sa angajat legal si, intrucat increderea este zero, trebuie pus la punct un mecanism prin care Primaria sa nu mai poata sa nu isi achite datoriile, un mecanism agreat de toate partile implicate", avertizeaza analistii.
Potrivit raportului, sistemul de termoficare din Bucuresti poate fi salvat daca se fac investitii, se stabileste un plan de actiune pe termen mediu si lung si se stabileste clar prin lege cine raspunde si pentru ce.
 
Oradea si Constanta - sisteme centralizate performante
In sistemul de incalzire centralizata din Oradea este bransata 70% din populatie (66.000 de bransamente), 226 institutii publice si 1.937 de companii. In 2009, administratia locala a realizat un master plan pe 20 de ani privind productia, transportul si distributia de energie termica, cu indicatori si tinte clare. Au fost inlocuite capacitatile de productie din anii '60-70 cu o centrala in cogenerare noua (in 2016), in urma unei investitii de 55 milioane de euro, s-au modernizat 37,5 km de retea primara veche de 40 de ani (proiect de 33 milioane de euro) si acum se modernizeaza inca 11 km de retea primara. Din cele 148 de puncte termice din oras, 27 au fost reabilitate si automatizate, pana in 2020 peste jumatate din punctele termice din Oradea vor fi complet automatizate.
La nivel de consumator, in cadrul proiectelor de reabilitare termica a blocurilor au fost instalate sisteme informatice integrate pentru citirea si managementul contoarelor (proiect de 4 milioane de euro) etc.
In perioada 2014-2018, Oradea a fost singurul oras cu crestere constanta de consumatori bransati. Autoritatile estimeaza ca in perioada 2019-2022 se vor racorda inca 5.000 de apartamente. In paralel, s-a optat pentru reducerea graduala a subventiei, cu pastrarea constanta a pretului la gigacalorie.
RADET Constanta are cel mai modern sistem de distributie de energie termica din tara, la care sunt bransate 49.000 de apartamente. Avariile sistemului de termoficare, frecvente in ultimii ani, sunt cauzate de reteaua de transport, care apartine CET Palas (in subordinea Ministerului Energiei) si pe care primaria Constanta incearca sa o cumpere, pentru a putea investi in modernizarea ei si atrage fonduri europene.
RADET Constanta detine, astfel, cel mai mare si mai performant sistem centralizat automatizat din tara, sistem SCADA functional; parc de pompe dotat cu pump drive care asigura turatie variabila in functie de necesarul de caldura; reglare a caldurii in functie de evolutia temperaturilor exterioare si a vitezei vantului (comanda data de senzorii de temperatura si de giruetele de vant amplasate pe fiecare punct termic); controlul echipamentelor si masurarea parametrilor la punctele termice se face prin transmitere date pe fibra optica, dintr-un dispecerat central care lucreaza in sistem SCADA.
Pentru a consulta raportul EFOR, click aici!
 
ABONARE (click aici):  PROIECTE | INVESTITII | REVISTE | INDEX COMPANII
DATE DE CONTACT: Agenda Constructiilor & Fereastra - Tel/Fax: 021-336.04.16, 031-401.63.88
 
COVID-19ALLBIMTeraSteelACAD
ROCKWOOL 196
A aparut editia
MAI 2020!

Autentificare

 
COVID-19
PIATA de CONSTRUCTII: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
PIATA de TAMPLARIE: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
GHID de INSTALARE
romania fara hospice

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigere