Rata anuala a inflatiei a coborat in iunie la 10,25 la suta - in linie cu previziunile -, de la 10,64 la suta in luna mai, pe fondul accentuarii declinului in termeni anuali al pretului combustibililor si al decelerarii cresterii preturilor alimentelor procesate.

Pe ansamblul trimestrului II 2023, rata anuala a inflatiei si-a accelerat astfel considerabil descresterea, asa cum s-a anticipat, reducandu-se cu 4,28 puncte procentuale (de la 14,53 la suta in martie). Scaderea a fost antrenata si in acest interval in principal de dinamicile preturilor energiei si combustibililor, care si-au accentuat trendul descendent, sub impactul efectelor de baza, al evolutiei cotatiei titeiului si al schemelor de plafonare a preturilor la electricitate si gaze naturale.

In acelasi timp, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat a continuat sa se reduca gradual, ajungand la 13,5 la suta iunie, de la 14,6 la suta in martie, pe fondul intensificarii efectelor de baza dezinflationiste, al descresterii cotatiilor marfurilor, prioritar agroalimentare, si al ajustarii descendente a anticipatiilor inflationiste pe termen scurt. Actiunea acestora a devansat influentele de sens opus ce au continuat sa vina din transferarea treptata asupra preturilor de consum a costurilor crescute ale firmelor, inclusiv salariale, si din conservarea marjelor de profit, in contextul cererii de consum inca solide, precum si din scumpirea unor bunuri importate.

 

Rata anuala a inflatiei calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC - indicator al inflatiei pentru statele membre UE) a scazut la 9,3 la suta in iunie, de la 12,1 la suta in martie 2023. Totodata, rata medie anuala a inflatiei IPC si cea calculata pe baza IAPC s‑au redus in iunie la 14,2 la suta si la 12,5 la suta, de la 15,3 la suta, respectiv 13,2 la suta, in martie, ramanand inferioare celor prevalente in regiune si in tarile baltice.

Noile date statistice reconfirma incetinirea cresterii economice in trimestrul I 2023 la 0,2 la suta, de la 1,0 la suta in precedentele trei luni (variatie trimestriala), evolutie ce implica restrangerea relativ pronuntata a excedentului de cerere agregata in acest interval.

In acelasi timp, avansul in termeni anuali al PIB s-a redus semnificativ in primul trimestru din 2023, la 2,4 la suta, de la 4,5 la suta in trimestrul IV 2022. Potrivit noilor date, scaderea a fost determinata de variatia stocurilor, in timp ce consumul gospodariilor populatiei si-a accelerat mai vizibil cresterea fata de aceeasi perioada a anului trecut, iar dinamica formarii brute de capital fix a consemnat doar o mica scadere, mentinandu-se la un nivel de doua cifre. Totodata, impactul exportului net a redevenit expansionist, in conditiile in care dinamica volumului exporturilor si-a marit ecartul pozitiv fata de cea a volumului importurilor de bunuri si servicii, care a continuat sa se reduca mai alert. Pe acest fond, deficitul balantei comerciale si cel de cont curent au consemnat scaderi substantiale in trimestrul I 2023 in raport cu perioada similara a anului anterior, inclusiv ca urmare a ameliorarii raportului de schimb.

Cele mai recente date si analize indica o crestere modesta a economiei in trimestrele II si III 2023, si mai temperata decat s-a anticipat anterior, implicand mentinerea dinamicii anuale a PIB la un nivel relativ scazut.

Astfel, in intervalul aprilie-mai, vanzarile cu amanuntul si cele auto-moto si-au incetinit cresterea in raport cu aceeasi perioada a anului trecut, iar serviciile prestate populatiei si-au accelerat puternic descresterea de ritm. Totodata, productia industriala si-a amplificat contractia in termeni anuali, iar cresterea volumului lucrarilor de constructii a continuat sa decelereze, desi mult mai lent decat in precedentele trei luni. Dinamica anuala a exporturilor de bunuri si servicii a ramas insa semnificativ superioara celei a importurilor, desi a scazut ceva mai pronuntat, astfel incat deficitul comercial si-a accentuat declinul in termeni anuali in acest interval. In schimb, deficitul de cont curent si-a cvasi-stopat descresterea fata de perioada similara a anului precedent, ca urmare a inrautatirii puternice a soldului balantei veniturilor primare, pe seama iesirilor de profituri reinvestite si de dividende distribuite.

 

Pe piata muncii, datele recente arata o accelerare a cresterii efectivului salariatilor din economie in aprilie-mai, precum si scaderea ratei somajului BIM la 5,4 la suta in luna iunie, alaturi de accentuarea trendului ascendent al dinamicii anuale deosebit de inalte a costului unitar cu forta de munca din industrie in primele doua luni ale trimestrului II. Totodata, potrivit sondajelor de specialitate, intentiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au apropiat de maxime istorice in luna iulie, iar deficitul de forta de munca raportat de companii s-a marit, inclusiv in industrie.

Principalele cotatii ale pietei monetare interbancare si-au prelungit miscarea lent descendenta in iulie, in timp ce randamentele titlurilor de stat si-au accentuat descresterea in prima parte a lunii, pentru ca ulterior sa se inscrie pe o traiectorie ascendenta - in linie cu evolutiile din economiile avansate si din regiune -, pe fondul revizuirii asteptarilor investitorilor privind perspectiva conduitei politicii monetare a Fed, in contextul cresterii peste asteptari a economiei si a rezilientei pietei muncii din SUA.

Moneda nationala a manifestat o tendinta de intarire fata de euro in cea mai mare parte a lunii iulie, inclusiv sub influenta unor factori interni de natura conjuncturala sau sezoniera, dupa deprecierea usoara acumulata in precedentele doua luni. In raport cu dolarul SUA, leul a consemnat o apreciere notabila, ca urmare a slabirii semnificative a monedei americane pe pietele financiare internationale in prima jumatate a intervalului.

 

Cresterea anuala a creditului acordat sectorului privat a continuat sa decelereze relativ alert in iunie, ajungand la 6,4 la suta, de la 7,9 la suta in mai, in conditiile in care dinamica deosebit de inalta a componentei in valuta si-a accentuat declinul, iar variatia creditului in lei a stagnat la o valoare marginal pozitiva. Prin urmare, ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat si-a stopat trendul descendent, marindu-se usor in iunie, la 67,9 la suta, de la 67,6 la suta in luna mai.

In sedinta de astazi, Consiliul de administratie al BNR a analizat si aprobat Raportul asupra inflatiei, editia august 2023, document ce incorporeaza cele mai recente date si informatii disponibile.

Prognoza actualizata reconfirma perspectiva continuarii scaderii ratei anuale a inflatiei in urmatorii doi ani, pe o traiectorie ceva mai ridicata decat cea previzionata anterior doar pe segmentul de mijloc al orizontului prognozei. Potrivit acesteia, rata anuala a inflatiei va cobori la nivelul de o cifra in debutul trimestrului III 2023 si in proximitatea intervalului tintei la finele orizontului proiectiei.

Descresterea va fi antrenata pe mai departe de factorii pe partea ofertei, in principal de efecte de baza dezinflationiste si de corectii descendente ale cotatiilor unor marfuri, carora li se alatura influentele asteptate sa vina din continuarea restrangerii excedentului de cerere agregata, mai lenta totusi decat in proiectia precedenta.

 

Actuala perspectiva a inflatiei este marcata de incertitudini crescute, avand ca principale surse pe termen scurt plafonarea temporara a adaosului comercial la produse alimentare de baza, dar mai cu seama masurile fiscale ce se prefigureaza a fi implementate in vederea maririi veniturilor bugetare.

 

Incertitudinile si riscurile majore decurg insa din conduita viitoare a politicii fiscale si de venituri, date fiind caracteristicile executiei bugetare din primele sase luni ale anului si majorarile salariale recente din sectorul public, dar si pachetul de masuri fiscal-bugetare ce va fi probabil adoptat in scopul continuarii consolidarii bugetare, a carui configuratie finala este deocamdata necunoscuta.

In acelasi timp, incertitudini si riscuri insemnate la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, continua sa genereze razboiul din Ucraina si sanctiunile asociate, iar absorbtia fondurilor europene, in principal a celor aferente programului Next Generation EU, este conditionata de indeplinirea unor tinte si jaloane stricte. Ea este insa esentiala pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice, dar si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a impactului contractionist al socurilor pe partea ofertei, amplificat de inasprirea conditiilor economice si financiare pe plan international.

Relevante continua sa fie deciziile de politica monetara ale Fed si BCE, precum si atitudinea bancilor centrale din regiune.

In sedinta de astazi, 7 august 2023, pe baza evaluarilor si a datelor disponibile in acest moment, precum si in conditiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administratie al BNR a hotarat mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 7,00 la suta pe an. Totodata, s-a decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8 la suta pe an si a ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 6 la suta pe an. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

Deciziile CA al BNR vizeaza readucerea durabila a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5 la suta ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile. In contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice si implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care sa stimuleze potentialul de crestere pe termen lung sunt esentiale pentru mentinerea stabilitatii macroeconomice si intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor evolutii adverse.

BNR monitorizeaza atent evolutiile mediului intern si international si va continua sa utilizeze instrumentele de care dispune in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu.