Consiliul Fiscal apreciaza ca deficitul bugetar plauzibil de a fi atins, in metodologie cash, s-ar situa la circa 7% din PIB, fata de 5,84% din PIB in proiectia bugetara rectificata, acest sold negativ luand in considerare venituri obtinute din suprataxare de peste 12,8 miliarde de lei si cheltuieli totale catre furnizorii de energie de aproximativ 7,4 miliarde de lei.

"Analizand modificarile operate de proiectul de rectificare bugetara la nivelul principalelor agregate de venituri si cheltuieli, CF apreciaza ca deficitul bugetar plauzibil de a fi atins, in metodologie cash, s-ar situa la circa 7% din PIB (fata de 5,84% din PIB in proiectia bugetara rectificata), trebuind spus insa ca acest deficit considera venituri obtinute din suprataxare de peste 12,8 miliarde de lei si cheltuieli totale catre furnizorii de energie de aproximativ 7,4 miliarde lei (asa cum sunt prevazute in rectificare). Amanarea unor plati pentru anul 2023 mareste diferenta intre deficitul cash si cel ESA in 2022", subliniaza CF in Opinia pe marginea proiectului de rectificare bugetara, aprobat joi de Guvern.

Potrivit Consiliului Fiscal, proiectul primei rectificari bugetare prevede o majorare nominala substantiala, fara precedent in istoria rectificarilor evaluate de CF din 2010 pana in prezent, atat a veniturilor (+31,7 miliarde lei, reprezentand +7,2%), cat si a cheltuielilor bugetare totale (+34,9 miliarde lei, reprezentand +6,8%). Deficitul BGC este cu 3,2 miliarde lei peste tinta initiala insa, exprimat ca procent in PIB, nivelul proiectat al deficitului BGC este de 5,84%, identic celui din constructia bugetara initiala, pe fondul majorarii proiectiei PIB nominal cu 55,2 miliarde de lei.

In context, CF atrage atentia asupra faptului ca, pe partea de venituri bugetare, este probabila manifestarea unui gol de venituri de aproximativ 9 miliarde de lei comparativ cu tintele asumate in proiectul de rectificare bugetara, reprezentand circa 0,66% din PIB. Pe partea de cheltuieli, institutia a identificat o subdimensionare de 6,2 miliarde lei, adica 0,45% din PIB.

"Daca exista o subdimensionare a impactului cheltuielilor privind schema de compensare in energie, ceea ce este probabil, deficitul ar creste, inevitabil, in mod considerabil. Si evolutii de pret nefavorabile pe piete vor pune presiune in plus pe buget. Aceasta subdimensionare a cheltuielilor cu schema de compensare in energie creeaza un risc major pentru buget si consolidarea fiscala", avertizeaza Consiliul Fiscal.

Potrivit sursei citate, resursele europene din PNRR (Planul National de Redresare si Rezilienta) si CFM (Cadrul Financiar Multianual) reprezinta singura forta contra-ciclica ce poate contracara efectele contractioniste ale consolidarii fiscale. Absorbtia intr-o proportie cat mai mare a acestor resurse financiare, atat nerambursabile, cat si rambursabile, este vitala pentru Romania, avand in vedere starea bugetului public si vulnerabilitatile balantei externe, mediul international extrem de nefavorabil.

"Executia bugetara din acest an se desfasoara sub auspicii extrem de nefavorabile in economia europeana, cu implicatii majore asupra economiei romanesti. Este vorba de criza energetica, dereglarea lanturilor de productie si aprovizionare, inflatia inalta cvasi-generalizata, efecte exacerbate ale schimbarilor climatice, pandemia si, nu in cele din urma, razboiul din Ucraina. Aceste evenimente si fenomene formeaza o combinatie de socuri adverse care pune o presiune extraordinara pe economiile statelor membre ale UE, pe bugetele publice, loveste cumplit traiul oamenilor. Modificarea in pretul relativ al energiei are consecinte distributionale intre si in interiorul economiilor, implica o suire majora a costului vietii", se mai arata in Opinia CF.

Mai mult, documentul arata ca inflatia, ce a crescut la niveluri nemaiintalnite de multi ani, amputeaza drastic puterea de cumparare si rezervele de economisire ale cetatenilor. Inflatie inalta, chiar daca in scadere, este prognozata si pentru 2023.

In aceste conditii, analistii atrag atentia ca o vulnerabilitate aparte a Romaniei este balanta externa, unde deficitul de cont curent va depasi in acest an 7% din PIB (7% a fost in 2021), iar gradul de acoperire prin fluxuri negeneratoare de datorie va fi probabil sub 50%. Totodata, Romania este in procedura de deficit excesiv de la inceputul anului 2020.

"Ea are de realizat consolidarea fiscala intr-un mediu international foarte nefavorabil, cand veniturile sale fiscale (inclusiv contributiile) sunt intre cele mai joase din UE - circa 27% din PIB fata de media de circa 41% din PIB in UE. Veniturile sale fiscale trebuie sa creasca in mod substantial, un laitmotiv al documentelor CF in ultimii ani. Nivelul foarte jos al veniturilor fiscale/bugetare este inacceptabil in raport cu nevoi actuale si viitoare ale Romaniei. Si este greu de imaginat ca am putea realiza consolidarea fiscala numai prin inflatie. In acelasi timp, este nevoie de o utilizare cat mai chibzuita a banului public, de o restructurare a aparatului administrativ, de cresterea eficientei cheltuielilor bugetare", subliniaza CF.

Cea mai recenta prognoza a CNSP - din iulie 2022 - in comparatie cu cele anterioare, in special cu cea care fundamenteaza bugetul pe anul 2022 - din 15 noiembrie 2021 - are in vedere o crestere economica reala de 3,5%, doar usor mai redusa in comparatie cu ceea ce fundamenta proiectul de buget - de 4,6%.

"Privind acest tablou economic, exista indicatori care par sa arate ca in cea de-a doua parte a anului dinamica economiei va fi diminuata in raport cu cea anterioara. Evolutia macroeconomica depinde de pastrarea angajamentelor de ajustare fiscala agreate cu Comisia Europeana, ce garanteaza un calendar de reforme, inclusiv fiscale/in privinta colectarii si un volum de finantare substantial, in conditii deosebit de favorabile, atat prin cadrul bugetar european multianual, cat si prin PNRR", se mai precizeaza in documentul mentionat. Pentru informatii suplimentare, click aici!