In sedinta din 31 mai 2017, Guvernul Romaniei a modificat inca o data legislatia ce vizeaza autorizarea constructiilor, introducand pe ordinea de zi suplimentara si aproband, odata cu proiectul de lege privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari si administrarea condominiilor (ce a fost anuntat in prealabil), si ordonanta de urgenta pentru modificarea art. 4 alin. (1), lit. c) si d) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii. Potrivit oficialilor ministerului de resort (MRDAPFE), adoptarea rapida a acestei ordonante a fost necesara pentru a asigura deblocarea sistemului administrativ de emitere a autorizatiilor de construire, la nivelul unor autoritati locale.

„Prin ordonanta adoptata in sedinta de guvern din 31 mai 2017, se aduc clarificari referitoare la competenta de emitere a certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de construire la nivelul autoritatilor administratiilor publice locale ale municipiului Bucuresti. Practic, prin acest act normativ, se modifica art. 4 alin. (1), lit. c) si d) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii”, se precizeaza intr-un comunicat al MDRAPFE, emis la putin timp dupa finalizarea intrunirii de la Palatul Victoria.

Potrivit modificarii propuse, certificatele de urbanism si autorizatiile de construire vor fi emise de primarul municipiului Bucuresti, cu avizul primarilor sectoarelor municipiului Bucuresti, pentru executarea lucrarilor de constructii pentru investitii ce se realizeaza pe terenuri care depasesc limita administrativ-teritoriala a unui sector si/sau care se realizeaza in extravilan; lucrari de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum si orice alte lucrari, indiferent de valoarea lor, care vor fi executate la cladiri, constructii sau parti din constructii impreuna cu instalatiile, componentele artistice, parte integranta din acestea, impreuna cu terenul aferent delimitat topografic, inclusiv la anexele acestora, precum si alte constructii, identificate in cadrul aceluiasi imobil, clasate individual ca monument potrivit legii 422/2001; imobile teren si/sau constructii, identificate prin numar cadastral, amplasate in zone construite protejate stabilite potrivit legii; cladiri cu valoare arhitecturala sau istorica deosebita, stabilite prin documentatii de urbanism aprobate; imobile teren si/sau constructii, identificate prin numar cadastral, cuprinse in parcelarile incluse in Lista monumentelor istorice.

Tot primarul municipiului Bucuresti, cu avizul primarilor sectoarelor municipiului Bucuresti, va emite autorizatii de construire pentru lucrari de modernizare, reabilitare, extindere de retele edilitare municipale, de transport urban subteran sau de suprafata, de transport si distributie pentru: apa/canal, gaze, electrice, termoficare, comunicatii-inclusiv fibra optica, executate pe domeniul public sau privat al municipiului Bucuresti, precum si lucrari de modernizare si/sau reabilitare de strazi, care sunt in administrarea Consiliului General al municipiului Bucuresti.

Primarii sectoarelor municipiului Bucuresti vor emite autorizatii de construire pentru lucrarile care se executa in teritoriul administrativ al sectoarelor, cu exceptia celor emise de primarul Capitalei, inclusiv monumente istorice din categoria ansamblurilor si siturilor, bransamente si racorduri aferente retelelor edilitare.

Potrivit oficialilor guvernamentali, aceste modificari erau necesare - si s-a impus aprobarea lor de urgenta - intrucat s-a constatat ca se manifesta un blocaj functional la nivelul autoritatilor administratiilor publice locale ale municipiului Bucuresti in privinta emiterii certificatelor de urbanism si autorizatiilor de construire pentru imobilele situate in zonele de protectie a monumentelor si in perimetrele siturilor arheologice clasate ca monument istoric, pentru 85% din suprafata Capitalei. Aceasta situatie era cauzata de prevederile ambigue pe care le contine Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, in ceea ce priveste delimitarea zonelor de protectie a monumentelor (delimitarea realizata prin considerarea unei raze de 100 de metri de jur-imprejurul monumentului istoric, fara o delimitare topografica clara). Conform aceleiasi legi, siturile arheologice clasate ca monument istoric nu sunt delimitate topografic, nefiind clara nici amplasarea acestora si, implicit, nici zona de protectie. Astfel, au existat situatii in care autorizatii de construire pentru imobile considerate ca pozitionate in suprafata de protectie generata de „raza de 100 de metri de jur-imprejurul monumentului istoric” au fost contestate in instanta si chiar anulate, in baza unor expertize topografice care au determinat situarea imobilelor la o distanta diferita fata de monumentul istoric decat cea apreciata de autoritatile administratiei publice locale, instanta considerand ca autorizatia a fost emisa fara competenta. In aceasta situatie, emiterea de autorizatii de construire fara competenta a creat o insecuritate juridica a investitiilor, fapt care a condus la refuzul autoritatilor de a mai emite aceste acte administrative. Ca urmare, s-au generat intarzieri in absorbtia de fonduri europene si pierderi la bugetele locale, nemaifiind incasate taxele de autorizare si nemaifiind promovate investitii care sa genereze locuri de munca si venituri bugetare, dupa cum sustin reprezentantii Guvernului. Pentru informatii suplimentare, www.gov.ro