Economia romaneasca va inregistra o contractie de 14,4% in trimestrul al doilea al acestui an ca urmare a efectelor pandemiei Covid-19, cel mai mare impact fiind asupra industriei prelucratoare, fabricarea produselor textile si sectorului auto, potrivit Programului de convergenta 2020 publicat de Ministerul Finantelor Publice (MFP).

"Prognoza evolutiei produsului intern brut pentru anul 2020 a luat in considerare efectele pandemiei Covid-19, precum si masurile de sprijin pentru mediul de afaceri, piata muncii si consumatori, dar si interventiile in domeniul medical. Se estimeaza o reducere severa a activitatii economiei in trimestrul al II-lea (-14,4%), profilul trimestrial evidentiind o evolutie preponderent in forma de V, dar fara a reveni la situatia din scenariul de iarna (absenta coronavirusului), cu o recuperare propriu-zisa in trimestrul IV. Scenariul se bazeaza pe un impact economic negativ limitat in timp, in jur de 4 luni (martie-iunie), urmand o extindere partiala in iulie-septembrie, plecand de la experienta Chinei care da semne de revenire dupa 4 luni", se precizeaza in documentul citat.

Impactul probabil asupra industriei prelucratoare in cele trei luni maxim afectate (martie-mai) va fi o reducere de circa 18% fata de perioada corespunzatoare din 2019, cu un declin mai accentuat, peste 35%, la fabricarea produselor textile si articolelor de imbracaminte, pielarie si industria auto.

 

In raport se mai arata ca, in perioada de varf a pandemiei, serviciile vor avea o contributie negativa de 9,3% la dinamica PIB, fiind urmate de industrie (-3,9%). Serviciile vor fi afectate in special pe segmentele de tranzactii imobiliare, hoteluri si restaurante, activitati recreative, transporturi, servicii de intretinere.

"Conditiile macroeconomice favorabile vor actiona in continuare, in special din trimestrul al III-lea, luand in considerare faptul ca pietele externe nu se vor pierde, iar economia are capacitatea potentiala de revenire prin masurile guvernamentale de conservare a veniturilor si masurile de repornire (creditarea avantajoasa a IMM-urilor), astfel incat factorii reversibili vor prevala celor ireversibili. Ca urmare, se asteapta ca economia Romaniei sa inregistreze o reducere de 1,9% la nivel anual, in termeni reali, fiind rezultatul unor contributii negative atat din partea cererii interne (-1,6%) cat si a exportului net, dar intr-o masura mai redusa (-0,3%). Astfel, diminuarea de ritm a indicatorilor sectoriali mentionati a condus la revizuirea dinamicii PIB in scenariul coronavirusului cu circa 6%, respectiv de la +4,1% in prognoza de iarna", se mai arata in Programul de convergenta 2020.

 

In cadrul cererii interne, se estimeaza ca investitiile brute (formarea bruta de capital fix) se vor reduce cu 2,6%, fiind asteptat un comportament investitional precaut din partea mediului privat. Intr-o mai mica masura vor fi afectate cheltuielile cu consumul privat (-0,7%) care sunt sustinute de cresterea moderata a castigului salarial net si de inclinatia spre consum a populatiei. Consumul guvernamental vor avea un impact pozitiv (2,4%), ca urmare a masurilor adoptate de Guvern pentru controlul si diminuarea efectelor negative ale pandemiei. Atat exportul, cat si importul de bunuri si servicii vor inregistra dinamici negative comparativ cu anul 2019 (-6,7%, respectiv -5,6%).

In conditiile perturbarii relatiilor comerciale pe pietele externe, este de asteptat ca deficitul de cont curent sa se ajusteze de la 4,6% din PIB in anul 2019 si 4,5% in scenariul de baza, la 4,1% din PIB in estimarea curenta. Reducerea deficitului de cont curent este determinata de estimarea contractiei la nivelul deficitului balantei comerciale (de la -18,6 miliarde euro prevazut in prognoza de iarna, la -16,8 miliarde euro). Pe de alta parte, la nivelul serviciilor se preconizeaza o reducere a excedentului cu 0,7 miliarde euro ca urmare a scaderilor asteptate a se inregistra in domeniul transporturilor cat si a serviciilor turistice.

 

Pentru anul 2020, se estimeaza ca inflatia se va reduce atat ca medie anuala pana la 3,1% cat si la sfarsitul anului pana la valoarea de 3%. "Principalul risc la adresa evolutiei inflatiei este dat de catre impactul epidemiei de coronavirus la nivel national si international, respectiv o reducere de pret pe fondul unei cereri mai reduse pentru unele produse nealimentare care nu sunt de stricta necesitate, dar si pentru combustibili, compensata de aparitia unor conditii meteorologice nefavorabile, cu un efect ascendent asupra preturilor produselor agroalimentare", se mai arata in Program.

Populatia ocupata va urma tendinta PIB-ului, respectiv o scadere in anul 2020 cu 1,4%, ajungand la 8,56 milioane persoane (conform metodologiei BIM), iar in carul acesteia numarul de salariati va cunoaste cea mai mare reducere (-1,6%). Considerand ipoteza metodologica a pastrarii celor din somajul tehnic in categoria salariatilor, rata somajului, conform BIM, va ajunge la 4,4% in medie in anul 2020. In cazul in care persoanele care sunt in somaj tehnic sunt adaugate la numarul de someri rata somajului ajunge la 6,3%.

 

Pe termen mediu, scenariul cu cea mai mare plauzibilitate este cel in care cresterea economica revine in zona potentialului sau estimat inainte de pandemia Covid-19, respectiv in intervalul 3%-4%. Referitor la anul 2021, conform Programului de convergenta 2020 s-au identificat, in acest moment, doua surse probabile de incertitudine, care se pot transforma in riscuri negative la adresa cresterii PIB: traiectoria trimestriala a reluarii activitatilor economice si probabilitatea asociata unui al doilea val pandemic in lunile octombrie - noiembrie 2020. Totusi, aceste ipoteze nu sunt luate in calcul la elaborarea scenariului pe termen mediu.

O reluare a activitatii economice cu intarziere in eventualitatea unei evolutii in "L" a produsului intern brut sau reaparitia Covid-19 ar avea efecte negative asupra activitatii economice si in anul 2021, caz in care revenirea cresterii economice robuste s-ar produce in partea a doua a anului viitor.

"Potentialul de crestere a economiei romanesti este afectat pe termen scurt in principal prin intermediul factorului munca, asa cum s-a intamplat si in cazul recesiunii precedente. Date fiind atat evolutia negativa a populatiei ocupate, cat si a numarului mediu de ore lucrate pe persoana ocupata in contextul reducerii productiei din majoritatea sectoarelor si a distantarii sociale, contributia factorului munca la cresterea potentiala se asteapta sa fie negativa in anul 2020", subliniaza documentul citat.

Pentru anul 2021 activitatea investitionala, inclusiv fluxurile de ISD, este inca marcata de incertitudini. Conform metodologiei comune europene de estimare a PIB potential si output-gap, pentru Romania s-a observat, incepand cu anul 2009, ca la scaderi ale investitiilor brute cu 1% le corespund diminuari ale contributiei stocului de capital la cresterea potentiala de 0,09%. Ca si in cazul capitalului, contributia productivitatii totale a factorilor se va mentine pozitiva.

Trebuie mentionat faptul ca exporturile romanesti si industria prelucratoare se gaseau la inceputul acestui an sub influenta negativa a incetinirii fluxurilor comerciale globale precedente pandemiei de coronavirus. Mai mult, in conditiile in care scaderea activitatii economice la nivel global se contureaza a fi una cu un grad foarte ridicat de sincronizare la nivelul economiilor nationale, redresarea economica din Romania depinde in mare masura de inregistrarea unor evolutii pozitive la nivel international, concluzioneaza raportul.

 

Pentru a consulta varianta integrala a Programului de convergenta 2020, click aici!