Dupa cum era de asteptat – si potrivit semnalelor transmise pana in acest moment – in sedinta plenara de miercuri, 13 martie 2013, Parlamentul European (PE) si-a exprimat dezacordul asupra proiectului de buget al UE stabilit pentru perioada 2014-2020. Desi a fost adoptat de liderii comunitari cu ocazia celui mai recent summit al Consiliului Europei, forul legislativ solicita efectuarea unor modificari pentru a-l aproba, urmatoarea sesiune plenara in acest sens urmand sa aiba loc in luna iulie a.c. Pentru Romania miza o constituie posibilitatea de majorare a alocarii de circa 44 miliarde euro, mai ales ca, dupa cum se cunoaste, in cadrul celui mai recent summit ce a avut loc la Bruxelles, la inceputul lunii februarie a.c., , liderii europeni au ajuns la un acord oarecum defavorabil atat pentru Uniune, cat si pentru tara noastra. Practic, dupa negocieri prelungite, sefii de state si de guverne au fixat plafonul autorizat pentru creditele de angajament la 960 miliarde de euro si pe cel pentru creditele de plata (cheltuieli efective) la 908,4 miliarde euro, la nivelul anilor 2014-2020. Pentru Romania, in urma intrunirii, s-a decis alocarea unor fonduri de 39,88 miliarde euro la nivelul exercitiului financiar 2014-2020, in crestere cu 18% fata de intervalul 2007-2013, insa tara noastra a primit mai putin cu 20% fata de propunerea initiala a Comisiei Europene, care viza acordarea a 48 miliarde euro. Astfel, chiar daca s-a obtinut o prelungire a perioadei de gratie acordate in vederea absorbtiei bugetului alocat de la doi ani la trei ani, ceea ce ar putea preveni dezangajarea a circa 4 miliarde euro, in Romania modul defectuos de gestionare a fondurilor UE nu reprezinta un accident, ci dimpotriva, o certitudine. La o analiza succinta, rezulta ca, din cele aproape 30 miliarde euro, cat a cuantificat alocarea Romaniei in exercitiul financiar ce se incheie in acest an, guvernantii – indiferent de coloratura politica – au atras pana in prezent doar trei miliarde euro, adica 10%. Avand in vedere aceasta situatie, majoritatea analistilor economici din tara si de peste hotare considera ca, din suma totala de 43,88 miliarde euro (fonduri UE initiale plus suplimentul de 4 miliarde euro), nu vor putea fi atrase mai mult de 8 miliarde euro, complet insuficiente pentru a dezvolta proiecte importante de investitii pana in anul 2020. Insa, o posibila majorare a alocarii destinate Romaniei ar fi binevenita, intrucat – in conditiile respective, cu toata ineficienta binecunoscuta, ar spori proportional si valoarea sumelor atrase in cadrul economiei nationale.

In ceea ce priveste discrepanta decizionala exprimata fara echivoc la 13 martie, Agence France Presse (AFP) relateaza ca, in pofida structurii politice a forului legislativ, in care majoritatea ar fi trebuit sa le revina (ca si pana in prezent) adeptilor celor mai dure masuri de austeritate, rezolutia care marcheaza dezaprobarea proiectului de buget in forma sa actuala a fost adoptata cu 506 voturi pentru, 161 impotriva si 23 de abtineri. "Parlamentul European respinge net acest acord in forma propusa de Consiliul Europei, deoarece nu reflecta prioritatile si preocuparile pe care le-a exprimat", se arata in textul rezolutiei. Depusa de cinci grupuri politice, printre care s-au aflat chiar si conservatorii (PPE), alaturi de socialisti (S&D) si liberali (ALDE), rezolutia concluzioneaza ca, in opinia Parlamentului European, „acest acord, care va lega mainile Uniunii pentru urmatorii sapte ani, nu poate fi acceptat fara indeplinirea anumitor conditii esentiale". De fapt, parlamentarii doresc ca, in cadrul proiectiei bugetare multianuale, sa se precizeze explicit posibilitatea revizuirii bugetului in cursul exercitiului financiar 2014-2020 si solicita crearea unui mecanism de finantari proprii pentru UE, deoarece, in prezent, sumele respective sunt asigurate in proportie de aproape 80% din contributiile statelor membre. In ceea ce priveste structura votului europarlamentarilor din tara noastra, cei ai principalului partid de opozitie au votat impotriva adoptarii rezolutiei, in timp ce membrii coalitiei aflate la guvernare si-au exprimat votul in favoarea acesteia si in acord cu majoritatea din Parlamentul European. Adoptarea rezolutiei inseamna ca in scurt timp, pana in iulie 2013, va fi initiata o perioada de negocieri dure intre forul legislativ, pe de-o parte si Consiliul Europei, pe de alta parte, care ar trebui sa fie caracterizate, insa, de mai multa flexibilitate, pentru a exista sansa unei posibile revizuiri peste cel mult trei ani a bugetului multianual. Evident, totul depinde de evolutia economiei UE, schimbarile fiind posibile numai daca aceasta va reveni pe un trend ascendent, mai ales ca in prezent se afla in pericol sa intre in recesiune tehnica. In cazul unui esec al negocierilor, se pare ca votul din iulie al Parlamentului European este decisiv, forul legislativ detinand instrumentele necesare unei respingeri partiale sau integrale a proiectului propus de Consiliul Europei. Mai multe informatii, la www.europarl.europa.eu