La Senatul Romaniei, in calitate de prima camera sesizata, s-a depus recent o propunere legislativa pentru abrogarea literei a) a articolului 24 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, care a primit numarul de inregistrare B119/2018. Mai precis, propunerea - elaborata de un grup de deputati ai PSD la care s-a afiliat si un parlamentar PNL (respectiv Bucura-Oprescu Simona; Calin Ion; Cobuz Maricela; Dobrica Ionela Viorela; Iordache Florin; Musoiu Stefan; Nechifor Catalin-Ioan; Presura Alexandra; Radu Nicolaie-Sebastian-Valentin; Stancu Florinel; Stefan Corneliu; Tanasescu Alina-Elena; Ursu Razvan-Ion - toti din partea PSD, la care s-a raliat si Roman Florin-Claudiu - deputat PNL) - vizeaza abrogarea literei a) din Legea nr. 50/1991 care stipuleaza ca „executarea, fara autorizatie de construire sau de desfiintare, ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, a lucrarilor prevazute la art. 3 lit. b)” constituie infractiune (...) ce se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda de la 1.000 de lei la 5.000 de lei.

Potrivit initiatorilor ce au redactat si o expunere de motive pentru acest proiect de lege, „initiativa legislativa isi propune abrogarea literei a) a articolului 24, care se refera la infractiuni pedepsite cu inchisoare, dat fiind ca legea prevede sanctiune cu contraventii pentru literele b), c), e) si g) intr-un cuantum menit sa descurajeze demararea unor lucrari fara autorizatie de construire. In acelasi timp, prin initiativa legislativa se mentine ca infractiune

continuarea executarii lucrarilor dupa dispunerea opririi acestora de catre organele de control competente sau intocmirea ori semnarea documentatiilor tehnice necesare pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, precum si a proiectelor tehnice necesare pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, precum si a proiectelor tehnice si a documentatiilor de executie pentru alte specialitati decat cele certificate prin diploma universitara”.

„Intrucat pe rolul instantelor de judecata se afla cateva mii de dosare care privesc executarea unor lucrari fara autorizatie, dar in proportie de 99% se sanctioneaza cu o simpla amenda, consideram ca o asemenea initiativa are atat rolul de a decongestiona activitatea instantelor, cat si acela de a nu mai fi nevoie ca, pentru fiecare autorizatie care a expirat de cateva zile, functionarii de la Inspectoratul de Stat in Constructii sa fie nevoiti sa depuna plangeri penale. Concret, pe rolul instantelor se afla dosare penale deschise si pentru ca a expirat de cateva zile o autorizatie de construire care avea ca termen doi ani si, pentru ca lucrarile au continuat, autoritatilor locale sau persoanelor fizice le sunt deschise dosare penale, in conditiile in care se cunoaste ca termenul de aprobare a unei noi autorizatii dureaza, in cel mai bun caz, 30 de zile, dar in practica s-a demonstrat ca poate dura si cateva luni. In acelasi timp, se cunoaste faptul ca o autorizatie de construire se poate elibera doar dupa expirare, lucru care duce automat la sistarea unor lucrari de anvergura, in anumite cazuri fiind vorba despre lucrari ale autoritatilor publice locale, cu finantare europeana, ceea ce provoaca intarzieri pentru finalizarea lucrarilor”, se mai arata in expunerea de motive.

Mediatizat intens ca un proiect legislativ ce „propune eliminarea din lege a pedepsei cu inchisoarea de la 3 luni la un an, pentru unele constructii executate fara autorizatie”, care „ar urma sa ii scape de dosare si pe cei care intervin abuziv asupra cladirilor istorice”, initiativa parlamentarilor principalului partid de guvernamant a starnit - asa cum este si firesc - reactii din partea unei parti a opozitiei parlamentare (USR), a celei extraparlamentare (Platforma Romania 100, definita ca o miscare civica a fostului premier Dacian Ciolos, care a creat recent noul partid Miscarea Romania Impreuna sau RO+), respectiv din partea Ordinului Arhitectilor din Romania (OAR). Astfel, Serban Tiganas, presedintele OAR, este de parere ca aceasta initiativa este „(...) un atac la integritatea patrimoniului construit din Romania, patrimoniu care este cu greu aparat de cei care trebuie sa o faca si in conditiile actuale. Se incurajeaza astfel lucrarile neautorizate, nemaiexistand teama de dosar penal”. Mai mult, potrivit arhitectului, „motivatia initiatorilor este halucinanta: pentru a decongestiona instantele de judecata, pentru ca Inspectia de Stat in Constructii trebuie sa faca prea multe dosare penale si pentru ca Ministerul Culturii nu emite avizele destul de repede, adica trei institutii importante ale statului nu performeaza si atunci infractiunea devine doar contraventie... Iata cum se castiga simpatia celor certati cu legea construirii!”.

Si Roxana Wring, membru in comisia de urbanism a Primariei Capitalei, ce reprezinta USR, are o pozitie la fel de transanta, avertizand ca initiatorii acestei propuneri legislative „intentioneaza sa slabeasca regimul de protectie al patrimoniului construit al Romaniei”. „Interventia fara avizare asupra monumentelor istorice trebuie sa ramana fapta penala pentru ca numai astfel poate fi semnalata gravitatea unui astfel de demers si importanta pe care patrimoniul o are pentru identitatea nationala”, a subliniat reprezentanta USR.

Membrii Platformei Romania 100 sunt si mai categorici, atragand atentia asupra faptului ca „eliminarea incriminarii existente va avea un efect devastator asupra monumentelor istorice. Proprietarii unor astfel de monumente istorice vor putea demola sau dezafecta parti din monument fara frica unui dosar penal. Solutia rezolvarii situatiilor privind emiterea foarte greoaie a autorizatiilor de construire este modificarea procedurii de autorizare in sine, iar nu dezincriminarea unor interventii neautorizate. In prezent, pentru lucrari fara autorizatie asupra unui monument istoric se risca o pedeapsa cu inchisoarea. Dupa ce se va adopta proiectul parlamentarilor PSD, savarsirea unor astfel de fapte nu va mai putea fi sanctionata nici macar cu amenda. Este evidenta si intentia autorilor proiectului de a propune o lege cu dedicatie. Dezincriminarea va avea efect retroactiv: orice fapta anterioara de realizare fara autorizatie a unor interventii asupra unei cladiri protejate sau a unui monument nu va mai constitui infractiune, iar faptuitorii nu vor mai fi tinuti raspunzatori”.

Totusi, unii reprezentanti ai autoritatilor locale, care se confrunta in mod direct cu interventiile ilegale asupra monumentelor istorice, sustin ca propunerea legislativa ar trebui nuantata, ceea ce este posibil, pentru ca aceasta se afla intr-un stadiu incipient la Senat si, mai intai, trebuie sa primeasca avizul comisiilor de specialitate (cu sau fara amendamente), dupa care se discuta in plen (moment in care va fi eventual amendata si votata), iar ulterior se trimite Camerei Deputatilor, pentru stabilirea formei finale, dupa parcurgerea acelorasi etape, prin comisii si plen. In plus, Guvernul trebuie sa emita, la randul sau, un punct de vedere referitor la aceasta propunere legislativa. Insa, dupa cum s-a aratat anterior, unii edili locali confirma totusi ca prevederile din actuala lege sunt mult prea restrictive si ar trebui modificate. De pilda, Ilie Gavril Bolojan, primarul municipiului Oradea (membru al PNL din anul 1993 si care, ca secretar general al Guvernului, intre anii 2007-2008, a avut o serie de initiative ce au dus la simplificarea obtinerii unor documente de tip pasaport, cazier fiscal/judiciar sau acte de inmatriculare auto - n.r.), arata ca „legea actuala ne obliga ca, in conditiile in care cineva a facut o modificare neautorizata la o cladire monument istoric (si nu este vorba de demolare, ci de schimbarea unui geam si alte lucruri de genul acesta), suntem obligati sa facem plangeri penale. In aceste cazuri, parchetele au o durata de solutionare cuprinsa intre 6 luni si un an si jumatate. Toate plangerile penale pe care le-am facut au fost solutionate cu neinceperea urmaririi penale (NUP). Si, bineinteles, celor vizati de cercetarea penala nu li se da si obligativitatea de a aduce cladirea la starea initiala si atunci aceasta procedura ajunge intr-un punct mort”. Pentru a descarca proiectul legislativ si expunerea de motive, click aici si aici!