Pe fondul pierderilor de vieti omenesti, respectiv pagubelor materiale semnificative provocate de cutremurele recente din Turcia, Siria si imprejurimi, temerile privind vulnerabilitatea tarii noastre la un seism major au (re)intrat in prim-planul atentiei publice. Mai mult decat atat, potrivit informatiilor oficiale, doua seisme de peste 5 grade pe scara Richter s-au produs saptamana aceasta si pe plan local, in zona Olteniei, fiind urmate de o serie de replici mai putin puternice. In acest context, portalul imobiliar Titirez.ro a elaborat noul GHID RISC SEISMIC - 2023, reprezentand o sinteza de informatii utile, menite sa sprijine publicul larg in luarea unor decizii practice de actiune pentru a se proteja de cutremure, pe termen scurt, mediu si lung.

„Vulnerabilitatea crescuta la seisme de anvergura este o realitate cu care traim de multa vreme, care se acutizeaza de la an la an, intrucat fondul construit al tarii noastre este preponderent imbatranit, iar livrarile de locuinte noi se situeaza, inca, la un nivel foarte scazut in raport cu ce ar fi nevoie. De o reconstructie in masa bineinteles ca nu poate fi vorba, cel putin nu intr-un orizont previzibil de timp, insa credem ca exista, totusi, ceva ce putem face. Pe langa actualizarea periodica a Listei imobilelor cu risc seismic, inclusa in sectiunea Utile a site-ului Titirez.ro, ne-am dorit sa oferim populatiei - utilizatorilor nostri, dar nu numai - un punct de sprijin mai concret in aceste momente dificile. Statisticile privind numarul sau ponderea imobilelor expuse unui risc ridicat de prabusire sau avariere grava in cazul unui cutremur major sunt foarte utile, insa ele ar trebui sa reprezinte, la modul ideal, baza unor actiuni si decizii informate pentru fiecare dintre noi.” Costina Petrescu, CEO Titirez.ro

Potrivit Strategiei Nationale de Reducere a Riscului Seismic (adoptata prin Hotarare de Guvern la finele lunii noiembrie 2022 si publicata in Monitorul Oficial in decembrie 2022), aproape trei sferturi din populatia Romaniei si mai bine de jumatate din infrastructura existenta sunt expuse riscului seismic:

„Romania este considerata una dintre tarile cu cea mai activa seismicitate din Europa si intre primele 10 tari din lume in ceea ce priveste expunerea la cutremur, dupa suprafata construita, conform statisticilor la nivel european si international (Atlas of the Human Planet 2017 - Global Exposure to Natural Hazards). Evaluarile recente de risc indica faptul ca aproape 75% din populatie si peste 60% din infrastructura existenta sunt expuse riscului seismic. Intre statele membre ale UE, Romania se situeaza pe locul trei in ceea ce priveste pierderile medii anuale asociate riscului seismic, acestea fiind estimate la 512 milioane Euro, majoritatea ca urmare a avarierii cladirilor rezidentiale.” Extras din Strategia Nationala de Reducere a Riscului Seismic

Conform normativelor in vigoare, constructiile se pot incadra in una din patru clase de risc, in functie de raspunsul estimat la un cutremur „corespunzator starii-limita ultime”. De mentionat este ca, in urma unei expertize tehnice, orice cladire va fi inclusa intr-una dintre categoriile de mai jos, ultima fiind cea mai sigura:

- clasa de risc seismic I -> cladiri cu susceptibilitate de prabusire, totala sau partiala, la actiunea cutremurului de proiectare corespunzator starii-limita ultime

- clasa de risc seismic II -> cladiri susceptibile de avariere majora la actiunea cutremurului de proiectare corespunzator starii-limita ultime, care pune in pericol siguranta utilizatorilor, dar la care prabusirea totala sau partiala este putin probabila

- clasa de risc seismic III -> cladiri susceptibile de avariere moderata la actiunea cutremurului de proiectare corespunzator starii-limita ultime, care poate pune in pericol siguranta utilizatorilor

- clasa de risc seismic IV -> cladiri la care raspunsul seismic asteptat la cutremurul de proiectare corespunzator starii-limita ultime este similar celui pentru cladirile proiectate pe baza reglementarilor tehnice in vigoare.

Cele mai recente date centralizate de Primaria Capitalei releva ca in Bucuresti exista un numar de circa 2.400 de imobile vulnerabile la cutremure. Astfel, in clasa I de risc seismic sunt incadrate 363 de cladiri, in clasa a II-a - 373 de imobile, iar in clasa a III-a - 116. De asemenea, in categorii de urgenta - imobile evaluate potrivit unor normative mai vechi, dar care prezinta un pericol ridicat pentru populatie (comparabil chiar cu prima clasa de risc) si ar trebui consolidate in regim de urgenta - se numara circa 1.540 de cladiri. Pe de alta parte, numarul imobilelor expertizate tehnic care au fost si consolidate se ridica la 100.

 

Dincolo de discutiile privind gradul de vulnerabilitate a cladirilor, respectiv numarul exact al imobilelor ce ar fi afectate in cazul unui cutremur major, ramane, totusi, intrebarea: Ce putem face pentru a ne proteja?

 

Primul pas pentru protejarea propriei persoane si a celor apropiati in caz de cutremur consta in elaborarea unui plan de supravietuire, inainte ca un asemenea eveniment sa se produca. Pe site-ul oficial al Asociatiei pentru Reducerea Riscului Seismic - Re:Rise (organizatie nonguvernamentala si nonprofit) poate fi gasita o lista de masuri punctuale in acest sens, ce ar trebui implementate atat preventiv, cat si postseism. Printre acestea se numara:

1. Urmarirea contului @cutremurinfo (sau @rews_infp) pe Twitter - ambele asociate Sistemului Rapid de Alertare Seismica (REWS) dezvoltat de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului (INCDFP). Prin activarea notificarilor sonore din partea acestor conturi, utilizatorii vor primi avertismente cu privire la producerea cutremurelor din zona Vrancea, cu circa 20 de secunde inainte de resimtirea acestora (sunt trimise alerte pentru seismele de cel putin 4 grade din aceasta zona). Desi cateva zeci de secunde pot parea nesemnificative, ele se pot dovedi salvatoare, oferind rastimpul necesar pentru adapostire in caz de pericol.

2. Pregatirea unui rucsac de urgenta, care sa includa elemente precum: trusa de prim-ajutor, lanterna, apa, cateva alimente si haine usoare etc.

3. Ancorarea de perete a pieselor de mobilier inalte, in pericol sa cada in cazul unui balans violent, mai ales in spatiile (de locuit, de lucru etc.) aflate la etajele superioare ale unor imobile cu regim ridicat de inaltime.

3. Identificarea celui mai sigur loc de adapostire dintr-un imobil, in caz de cutremur - „De preferat sunt zonele cu structuri de rezistenta, departe de ferestre sau de obiecte care pot sa cada. In niciun caz nu trebuie iesit pe casa scarii sau spre lift, acestea fiind zonele cele mai vulnerabile”, avertizeaza reprezentantii Asociatiei pentru Reducerea Riscului Seismic - Re:Rise.

4. Elaborarea unui plan de actiune in caz de cutremur impreuna cu familia si stabilirea unui loc de intalnire postseism.

5. Informarea cu privire la cladirile vulnerabile la seisme si evitarea acestora in viata de zi cu zi.

 

Dincolo de stabilirea unui plan de actiune in caz de urgenta, se pune si problema unei directii de urmat, pe termen mediu si lung, pentru a minimiza impactul potential al cutremur major. Persoanele care locuiesc intr-o cladire ce nu a fost inclusa in lista oficiala a imobilelor cu risc seismic, dar pe care o banuiesc a fi vulnerabila, trebuie sa stie ca un demers de evaluare in acest sens poate fi initiat independent de actiunile statului. Consultat de Titirez.ro, dr. ing. Mircea Barnaure a subliniat ca o asemenea lucrare trebuie realizata de un expert tehnic atestat de Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei (MDLPA), care sa aiba competente specifice in domeniul rezistentei seismice a cladirilor.

Mircea Barnaure, el insusi expert tehnic atestat de MDLPA, puncteaza ca, in cazul cladirilor multifamiliale, o evaluare a riscului seismic necesita obtinerea prealabila a acordului proprietarilor. Acestia trebuie sa fie constienti, insa, de faptul ca incadrarea unei cladiri in clasa de risc I, respectiv II, vine „la pachet” cu obligatia consolidarii - ce cade, potrivit legislatiei in vigoare, in responsabilitatea proprietarilor si nu a statului (desi acesta din urma deruleaza, in momentul de fata, 2 programe in acest sens - vezi infra).

De mentionat este ca expertizarea tehnica a unei cladiri, in vederea evaluarii vulnerabilitatii sale la seisme, nu este o sarcina simpla. La modul ideal, proprietarul / proprietarii ar trebui sa puna la dispozitia expertului planurile si cartea tehnica a cladirii, explica Barnaure. In practica se intampla adesea, insa, ca aceste documente sa nu se gaseasca in posesia solicitantilor si sa nu poata fi obtinute nici de la Primarie - astfel incat munca specialistului se complica considerabil, iar costurile lucrarii cresc proportional.

Potrivit expertului, un cost minim pentru o evaluare a riscului seismic, valabil pentru o cladire ce dispune de documentatia mai sus-mentionata, s-ar ridica la 1,5 euro pe metru patrat construit (incluzand aici toate spatiile comune ale imobilului, ce se vor imparti intre locatari). In functie de complexitatea lucrarii si de tarifele aplicate de fiecare firma, aceste costuri pot ajunge (si chiar depasi) valoarea de 10 euro pe metru patrat construit, intrucat „intervin niste costuri foarte mari pentru a reconstitui cartea tehnica”, explica Barnaure.

 

Desigur ca simpla incadrare intr-o clasa de risc seismic nu este suficienta - scopul final fiind cel de a remedia vulnerabilitatile unei cladiri, in cazul identificarii acestora. In cadrul unei aparitii publice recente, premierul Nicolae Ciuca a precizat ca statul are in derulare doua programe de reabilitare seismica, ce dispun (momentan) de fonduri in valoare cumulata de circa 640 de milioane de euro. Este vorba, mai exact, de Programul National de Consolidare a Cladirilor cu Risc Seismic (PNCCRS), respectiv de Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR).

„In acest moment exista doua planuri de reabilitare seismica: este vorba despre un Plan national de consolidare a cladirilor care se deruleaza prin Ministerul Dezvoltarii. Este un plan care are un buget de aproximativ 700 milioane lei, 200 de milioane sunt bani de la bugetul de stat, credite bugetare si, desigur, 500 de milioane credite de angajament, iar cea de-a doua linie este cea asigurata prin implementarea Planului National de Redresare si Rezilienta. In programul «Valul Renovarii» [una dintre componentele PNRR] discutam de peste 500 de milioane de euro. Ceea ce este important in aceasta imagine este ca cetatenii nu vor avea contributie la derularea acestor programe, toate se vor desfasura prin bugetare de la stat si din fondurile europene.” Nicolae Ciuca, Prim-Ministrul Romaniei

In fine, Mircea Barnaure puncteaza ca fondurile alocate de catre stat pentru consolidarea cladirilor cu risc seismic ar fi, desigur, insuficiente raportat la nevoile existente pe plan national. Astfel, locatarii imobilelor incadrate in clasa de risc seismic I sau II trebuie sa ia in calcul si suportarea pe cont propriu a unor asemenea lucrari. Potrivit specialistului, acesta nu este un obiectiv usor de realizat, costurile pentru consolidarea unei cladiri vechi putand ajunge la un nivel considerabil (mai ales ca acestea trebuie sa includa si reparatiile ulterioare).