Instituirea starii de alerta si reluarea activitatii economice incepand cu 15 mai aduce noi modificari legislative, de data aceasta in domeniul restructurarii companiilor. Specialistii CITR, liderul pietei de insolventa din Romania, analizeaza masurile si identifica beneficiile pe care acestea le aduc companiilor. Ieri, Guvernului Romaniei a aprobat o serie de masuri de modificare a Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa. Urmeaza ca aceste masuri sa fie propuse spre adoptare de catre Parlament, iar ulterior forma adoptata va fi publicata in Monitorul Oficial. Modificarile prevad suspendarea si extinderea unor termene (cum ar fi pentru depunerea planurilor de reorganizare), pentru facilitarea activitatii companiilor aflate in preinsolventa (concordat preventiv) si insolventa (observatie si reorganizare).

„Prin aceste modificari propuse de Guvernul Romaniei, atat de necesare si asteptate, ne alaturam unor state europene precum Austria, Belgia, Spania, Franta, Italia si Bulgaria, care ofera cu succes o plasa de siguranta companiilor pe care se bazeaza economia. Pentru companiile in insolventa aceasta perioada pe care o traversam este in mod special anevoioasa deoarece criza COVID-19 si efectele ei dubleaza dificultatile lor pre-existente. Incurajam autoritatile legislative implicate in modificarea legii insolventei sa actioneze cu deschidere si rapiditate pentru adoptarea masurilor propuse in timp util si le asiguram ca experienta noastra confirma faptul ca atat amanarea si prelungirea, cat si suspendarea termenelor anuntate, sunt masuri solicitate si necesare companiilor in insolventa”, subliniaza Andra Olar-Caragea, CEO CITR.

In cazul companiilor aflate in procedura de concordat preventiv, perioada in care se desfasoara negocierile asupra proiectului de concordat preventiv se prelungeste cu 60 de zile. De altfel, si perioada de elaborare a ofertei de concordat si de negociere a acesteia se modifica cu cate 60 de zile. Guvernul prelungeste cu alte doua luni perioada necesara pentru satisfacerea creantelor, acordand timp companiilor sa gestioneze criza cauzata de pandemia COVID-19.

Conform modificarilor, obligatia de depunere a cererii de insolventa de catre debitor in maximum 30 de zile de la aparitia starii de insolventa se suspenda pe perioada starii de alerta si inca 30 de zile dupa incetarea acesteia. Companiile aflate in dificultate vor putea analiza in acest timp posibilitatile de relansare a businessului, sansele de revenire in piata si perspectivele de achitare a debitelor restante. In cazul in care vor constata ca starea de dificultate continua sa persiste, vor avea obligatia formularii cererii de supunere sub protectia legii insolventei.

Totodata, in cazul companiilor care si-au intrerupt total sau partial activitatea ca efect al deciziilor autoritatilor pe durata starii de urgenta si in starea de alerta, creditorii pot formula cererea de intrare in insolventa asupra companiilor debitoare numai dupa incercarea rezonabila de incheiere a unei conventii de plata. „Observam ca se pune accent pe gestionarea amiabila, prin negociere, a relatiei creditor-debitor, un pas inainte inspre realizarea ajustarilor legislative impuse prin Directiva UE privind cadrele de restructurare preventiva, care trebuie implementata comunitar pana in iulie 2021. Asteptam si este absolut necesar si un al doilea val de masuri care sa vina in completare cu un pachet de sustinere economica pentru aceste companii”, a declarat Cristina Ienciu-Dragos, Head of Legal CITR si Country Coordinator Insol Europe - organizatie europeana a specialistilor in insolventa si restructurare.

Valoarea prag reprezentand cuantumul minim al creantei pentru deschiderea insolventei creste de la 40.000 la 50.000 de lei pentru companiile care si-au intrerupt activitatea total sau partial ca efect al deciziilor starii de urgenta, diminuand numarul companiilor obligate sa acceseze insolventa in aceasta perioada. Unul dintre beneficiile deschiderii procedurii insolventei, care se aplica in continuare si pe perioada starii de alerta, este chiar suspendarea executarilor silite impotriva companiei. Iar ulterior deschiderii procedurii, companiile vor putea sa beneficieze de o perioada de respiro in care vor putea sa gandeasca, impreuna cu administratorul judiciar, un plan de reorganizare.

In ceea ce priveste companiile recent intrate in insolventa, acestea beneficiaza de o extindere cu inca trei luni a perioadei de observatie, termenul de depunere a planurilor de reorganizare fiind prelungit.

Pentru companiile care au depus un plan de reorganizare si acesta nu a fost confirmat, dar carora li s-au modificat perspectivele de redresare ca urmare a efectelor pandemiei de COVID-19, acestea pot depune, in termen de trei luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi, un plan de reorganizare modificat, cu conditia notificarii intentiei catre creditori in termen de 15 zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi.

Totodata pentru companiile insolvente a caror activitate a fost intrerupta total sau partial ca efect al deciziilor autoritatilor publice si isi desfasurau activitatea conform unui plan de reorganizare, acestea pot solicita judecatorului sindic, in termen de 30 de zile, suspendarea executarii planului de reorganizare pentru o durata de doua luni si chiar extinderea perioadei de executare a planului de reorganizare, fara a depasi insa durata de 5 ani.

Prevederile, trimise spre aprobare catre Parlamentul Romaniei, se preconizeaza ca vor intra in vigoare incepand cu data instituirii starii de alerta. Masurile precedente adoptate pentru sustinerea mediului de afaceri se aplicau doar partial companiilor in insolventa, acestea functionand sub spectrul unor reglementari speciale, restrictive, in cadrul Legii nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa. Printre masurile care nu se aplicau companiilor in insolventa se regasesc: accesul la finantare pentru IMM-uri si amanarea platii ratelor.