In perspectiva discutiilor privind constructia bugetului de stat pentru 2026, mediul de afaceri din Romania reitereaza apelul ferm adresat decidentilor de a elimina impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA).

Intr-un context macroeconomic si bugetar complicat si un climat geopolitic tensionat, IMCA reprezinta una dintre principalele bariere in calea investitiilor, contrar obiectivului declarat al Romaniei de a atrage capital pentru dezvoltare economica. Intr-o perioada in care mediul privat trece prin restructurari si disponibilizari, mentinerea IMCA adauga presiune suplimentara pe companiile care incearca sa-si sustina activitatea si sa pastreze locurile de munca. 

La nivel de politica fiscala, impozitarea bazata pe cifra de afaceri indiferent de existenta profitului contravine principiilor economice de baza, nefiind utilizata in niciuna dintre tarile dezvoltate din Uniunea Europeana. Masura ignora realitatile sectoriale si ciclicitatea economica, reducand apetitul pentru investitii majore, pe termen lung, mai ales in proiecte de tip greenfield. Romania are nevoie de investitii cu valoare adaugata mare, locuri de munca si transfer de know-how, nu de descurajarea capitalului productiv.

Atractivitatea Romaniei pentru investitori este deja in scadere, in timp ce alte tari din regiune, precum Polonia, Cehia sau Bulgaria, sunt alese ca destinatie de investitii in detrimentul Romaniei. Prin compartie cu nivelul fiscalitatii din aceste tari, desi pe alocuri s-ar putea considera ca Romania are o impozitare inferioara (data fiind cota de impozit pe profit de 16%), luand in considerare IMCA, companiile acuza o rata efectiva de impozitare a profitului superioara, care poate ajunge chiar si la 90% in unele situatii. Mai mult, investitorii noi nu vor fi dispusi sa vina in Romania pentru a plati impozit chiar si in anii in care inregistreaza pierdere. In conditiile in care Romania trebuie sa se integreze in lanturile valorice europene si sa contribuie la efortul comun de crestere a competitivitatii economice si a capacitatii de aparare, mentinerea IMCA inseamna, de fapt, ratarea unei oportunitati strategice. 

Impozitul minim pe cifra de afaceri afecteaza in mod disproportionat companiile cu marje reduse de profit, descurajeaza investitiile si submineaza competitivitatea economiei romanesti fata de toate tarile din regiune. Fiind aplicat cumulativ pe intreg lantul de productie si distributie, acest tip de impozit genereaza distorsiuni de piata si alimenteaza inflatia. Pe termen mediu, in contextul incetinirii economice, mentinerea IMCA risca sa elimine multe firme din piata, reducand baza de impozitare si afectand colectarea veniturilor bugetare, prin efecte negative asupra investitiilor, productivitatii si dezvoltarii afacerilor din Romania. Pentru mediul de afaceri este ingrijoratoare perspectiva ca eventualele scaderi de venituri sa fie, pe viitor, acompaniate de cresterea poverii fiscale tot asupra sectorului privat si a consumatorilor.

Rezultatele unui sondaj fulger realizat in comunitatile noastre de afaceri arata impactul concret al IMCA:

Prelungirea aplicarii unei masuri introduse initial cu caracter temporar, in absenta unor reforme structurale reale pentru combaterea marii evaziuni fiscale, digitalizare, imbunatatirea conformarii voluntare, sau restructurarea si eficientizarea cheltuielilor publice, este profund nedreapta pentru mediul economic.

Prin urmare, adresam din nou factorilor de decizie solicitarea de a elimina aceasta taxa discriminatorie si de a construi bugetul de stat pentru 2026 pe baza unui cadru fiscal coerent, predictibil si bine fundamentat, evitand solutiile ad-hoc sau insuficient testate care genereaza instabilitate. O arhitectura fiscala solida, aliniata principiilor economice si practicilor europene, care sa incurajeze investitiile si competitivitatea, este in beneficiul intregii economii si creeaza un climat de incredere pentru investitii pe termen lung in Romania.