Anul 2020 va debuta, in domeniul fiscal, cu intrarea in vigoare a unor masuri reparatorii, care vizeaza in principal OUG 114/2018, dar si cu asteptarea mediului de afaceri ca o serie de noutati si clarificari sa fie adoptate in ianuarie. Totusi, marea provocare a anului viitor va fi colectarea mai eficienta a taxelor si impozitelor existente in conditiile unei tinte de deficit bugetar de 3,6% din PIB, peste limita maxima pentru statele membre UE, precum si a indeplinirii obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO) de consolidare a finantelor publice.

"Anularea, respectiv ajustarea, prevederilor OUG 114/2018 la un an distanta de la intrarea acesteia in vigoare, precum si declaratiile oficiale potrivit carora nu vor avea loc modificari fara consultare reprezinta un prim pas pentru recastigarea increderii mediului investitional care solicita predictibilitate si stabilitate fiscala. In acelasi timp, situatia bugetara tensionata este un motiv de ingrijorare, avand in vedere presiunile suplimentare de majorare a unor cheltuieli si de scadere a unor taxe - cel mai recent exemplu fiind diminuarea la 16% a cotei standard de TVA, amanata deocamdata. In acest context, imbunatatirea colectarii devine o urgenta. Exemplele de bune practici ale altor state si experienta Romaniei din ultimii ani - cand s-au incercat diverse masuri fara rezultat - arata ca varianta cea mai sigura de a obtine incasari mai mari o reprezinta reforma si digitalizarea administratiei fiscale", spune Daniel Anghel, Partener si liderul serviciilor fiscale si juridice din cadrul PwC Romania.

Conform celor mai recente date oficiale valabile pentru anul 2018, veniturile fiscale (din taxe si impozite la care se adauga contributiile de asigurari sociale) au fost de 26,7% din PIB in Romania, in timp ce media UE a fost de 40% din PIB. 

"Daca ne uitam la principalele resurse care alimenteaza bugetul, observam ca TVA si contributiile sociale aduc cumulat peste jumatate din veniturile fiscale. In prezent, Romania are o cota medie ponderata de TVA de 14,5%, luand in calcul cota standard si pe cele reduse, si colecteaza in jur de 6,3-6,4% din PIB din aceasta taxa. Cu o rata medie ceva mai ridicata, de 16,9%, la o structura a economiei comparabila, Bulgaria incaseaza cu 3 puncte procentuale din PIB mai mult. In cazul contributiilor sociale, desi cota totala din Romania o depaseste cu 3,2 pp pe cea din Polonia, colectarea este inferioara cu 2,3 pp din PIB. Ambele state mentionate au realizat reforme ale administratiei fiscale care au ameliorat semnificativ colectarea", precizeaza Daniel Anghel.

Dupa ce programul de modernizare a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) cu Banca Mondiala a fost abandonat la finalul anului 2018, autoritatile au initiat in 2019 alte proiecte, dintre care implementarea SAF-T (Standard Audit File for Tax), un fisier standard de raportare, ar putea avea cele mai insemnate rezultate din perspectiva colectarii TVA. Polonia, de exemplu, a introdus SAF-T in 2016, iar in 2017 deficitul de incasare a TVA, insemnand diferenta dintre TVA colectata si cea potential a fi incasata, a scazut de la 24% la 14%. Romania are cel mai ridicat deficit de incasare a TVA din UE, de 36%.

"Multe state au reusit sa faca plata taxelor mai simpla datorita tehnologiei si ar trebui sa urmam aceste exemple. Sistemele informatice ale ANAF au ajuns la suprasolicitare si afecteaza intregul proces de colectare a impozitelor, atat din perspectiva bugetului, cat si a contribuabililor care suporta o povara administrativa mai mare si controale suplimentare. Daca reforma si digitalizarea nu au loc cat mai rapid, date fiind nevoile crescute ale bugetului in zona cheltuielilor, vom ramane in acelasi cerc vicios al cresterilor de taxe care nu se reflecta in incasari mai mari, dar au impact negativ pentru activitatea companiilor", explica Daniel Anghel.

 

Doua pachete de masuri prevazute de directive europene asteapta sa fie transpuse in legislatia nationala in ianuarie 2020, avand in vedere ca aplicarea lor este obligatorie pentru toate statele membre, incepand cu prima zi a anului viitor. Fiecare dintre acestea se afla in stadii diferite ale procesului legislativ.

Raportarea obligatorie catre autoritatilor fiscale a tuturor tranzactiilor transfrontaliere pentru care exista indicii ca au fost realizate in scopul diminuarii sarcinii fiscale va avea loc de la 1 iulie 2020, insa Directiva europeana privind cooperarea administrativa in domeniul fiscal cunoscuta ca DAC6 care prevede aceasta obligatie are ca termen de transpunere data de 31 decembrie 2019. Estimam ca aceasta directiva va fi transpusa in ianuarie 2020, prin modificari aduse Codului de procedura fiscala.

Acest act normativ va avea un impact semnificativ pentru companii, intrucat exercitiul de raportare este complex, iar lipsa unor indrumari din partea autoritatilor atat prin legislatie, dar mai ales prin ghiduri dedicate contribuabililor, l-ar putea face cu atat mai dificil.

Al doilea set de masuri cu implicatii in activitatea tuturor operatorilor economici care efectueaza tranzactii intracomunitare este pachetul de remedii rapide in materia TVA. Un proiect de lege in acest sens a fost publicat de Ministerul de Finante. Remediile rapide vor incerca o uniformizare a reglementarilor in materie de TVA aplicabile tranzactiilor intracomunitare, despre care s-a constatat de-a lungul timpului ca sunt tratate diferit de statele membre, fiind reglementat de Directiva Consiliului UE 1910/2018 si completat de Regulamentul european 1912/2018. 

Concret, Romania ar trebui ca, pana la 31 decembrie 2019, sa transpuna in Codul Fiscal prevederile Directivei si sa modifice legislatia secundara. Oricum, si fara transpunere, prevederile Regulamentului vor produce efecte de la 1 ianuarie 2020, iar necorelarea lor cu legislatia locala ar putea genera confuzie in randul operatorilor. Aplicarea tardiva sau incompleta a modificarilor de regim de TVA de catre contribuabili pentru tranzactiile afectate de noile reguli poate conduce la amenzi sau obligatii fiscale suplimentare.

 

La aproape un an de la intrarea in vigoare a OUG 114/2018, guvernul in functie si-a asumat raspunderea pentru eliminarea sau modificarea unora dintre prevederile acesteia cu efecte fiscale negative pentru mediul de afaceri, precum taxa pe activele financiare - car va fi datorata pentru anul 2019, cu declarare pana la 25 august 2020, data la care va avea loc regularizarea taxei datorate - sau contributia baneasca de 2% pe cifra de afaceri a companiilor din energie si gaze naturale. Masurile OUG 114, ca si cele privind mecanismul de plata defalcata a TVA, au mai suferit schimbari de la momentul adoptarii, insa corectiile s-au dovedit insuficiente.

Printr-o ordonanta de urgenta publicata pe 23 decembrie, guvernul a abrogat split TVA. Odata cu publicarea actului normativ nu vor mai inscrisi alti contribuabili in registrul celor care aplica plata defalcata, urmand ca acest mecanism sa fie desfiintat de la 1 februarie, Split TVA este subiectul unei proceduri de infringement (incalcarea tratatului de aderare).

Tot la capitolul masuri reparatorii poate fi inclusa eliminarea supraaccizei de 7 eurocenti/ litrul de benzina si motorina printr-un proiect de lege in parlament la inceputul lunii decembrie. Din pacate, decizia nu a luat in considerare ca nivelul total al accizelor trebuie sa se situeze cel putin la nivelul minim impus de Directiva 96/2003. Ulterior, presedintele a declarat ca va promulga legea, iar Ministerul Finantelor va trebui sa identifice o solutie pentru a respecta legislatia comunitara. Cu toate acestea, conform legii aflate inca in vigoare si pana la intrarea in vigoare a legii votate de parlament, ministerul a publicat tabelul cu valorile accizelor care ar urma sa se aplice de la 1 ianuarie 2010, actualizate cu cresterea preturilor de consum publicate de INS. In acest context, este necesara o interventie legislativa cat mai rapida pentru a lamuri care va fi nivelul accizelor aplicabil de anul viitor.

De asemenea, parlamentul a adoptat un proiect de lege, aflat la promulgare, de abrogare a prevederilor din Codul Fiscal care stabilesc obligatia de plata a contributiei de sanatate si a celei de asigurari sociale la nivelul salariului minim pe economie, in cazul contractelor cu norma partiala (part time). Ca urmare, contributiile de asigurari vor fi calculate si retinute la venitul realizat efectiv, de anul viitor, corectandu-se o situatie inechitabila care a dus, in trecut, inclusiv la plata unor sume mai mari decat a celor obtinute de catre persoanele care au incheiate astfel de contracte.