Agenda Constructiilor
Marti, 14 Iulie 2020
Home - Stiri - Afaceri, Juridic, Finante & Impozite - FRAMES: Afaceri de 4 miliarde lei pentru firmele de deszapezire si salubritate
FRAMES: Afaceri de 4 miliarde lei pentru firmele de deszapezire si salubritate
Afaceri, Juridic, Finante & Impozite Publicat de Stelian DINCA 06 Feb 2020 14:55
Prima zi de iarna veritabila a surprins, cum era de asteptat, autoritatile locale si firmele de deszapezire, astfel ca traficul rutier era blocat joi dimineata complet in 3 judete, iar Autostrada A2, cunoscuta sub numele de ,,Autostrada meteosensibila’’ era inchisa. In timp ce Romania se zbate in zapada, firmele de salubritate si deszapezire raporteaza afaceri profitabile, in urma contractelor banoase cu autoritatile locale, arata o analiza realizata de firma de consultanta Frames.
N-a trebuit decat o noapte de ninsoare ca sa realizam cat de vulnerabili suntem in fata iernii. Dupa cateva ore de ninsoare si viscol, autoritatile au ales sa inchida autostrada Bucuresti-Constanta si sa blocheze complet traficul in mai multe judete, in loc sa intervina rapid pentru reluarea circulatiei.
Pentru mediul de afaceri, blocajele provocate de zapada genereaza pierderi financiare. Aprovizionarea cu bunuri, in special cele perisabile, devine o misiune imposibila, iar fluxurile comerciale sunt stopate, cu consecinte negative la nivelul economiei. Firmele de transport sunt cele mai afectate. Intarzierile in livrarea marfurilor, de exemplu, sunt contabilizate cu penalizari contractuale.
In timp ce economia pierde sume de ordinul milioanelor de euro pe zi din cauza zapezii, pentru firmele angajate in activitati de salubritate si deszapezire (CAEN 3811, 8129), este sezonul in care fac cei mai multi bani.
Afacerile din acest sector, care includ salubritatea, deszapezirea si deratizarea, vor depasi in acest an nivelul de 4 miliarde de lei, o suma dubla fata de acum 10 ani. Daca in 2010, firmele active in acest sector raportau un business de 1,92 miliarde de lei, in 2018 se ajunsese, deja, la 3,78 miliarde de lei. Si profitul companiilor a urmat acelasi trend, avansand de la 132,8 milioane de lei in 2010 la 297,5 milioane de lei in 2018.
In 2018, datele Frames indicau 2101 firme de profil, fata de 849 companii active in 2010.
,,Un business profitabil care ar trebui sa se vada in calitatea serviciilor prestate, de la salubrizarea oraselor la deszapezire. Din pacate, insa, fara utilaje suficiente, personal calificat si un management eficient al activitatii, majoritatea firmelor angajate in salubritate, deratizare si deszapezire ajung sa actioneze prea tarziu, iar exemplul primei ninsori de amploare din 2020 este elocvent pentru aceasta situatie’’, afirma Adrian Negrescu, managerul Frames.
Potrivit datelor firmei de consultanta, firmele din acest sector, dintre care peste 90% sunt din zona micro, deruleaza afaceri, in medie, de 1,68 milioane de lei, cu un total de 33.316 angajati, un numar putin mai mare decat in 2010 (27.382).
Topul firmelor de profil
Afacerile din acest sector, care includ salubritatea, deszapezirea si deratizarea, sunt dominate de cativa jucatori importanti care, de peste un deceniu, controleaza serviciile din zona marilor orase. Pe primul loc se afla compania Romprest Service SA, cu afaceri de 233,7 milioane de lei in 2018, in crestere cu 50,8 milioane fata de nivelul din 2010. Firma raporta, in 2018, ultimul an pentru care exista datele financiare finale, un profit net de 11,8 milioane de lei.
Pe locurile urmatoare, in topul cifrei de afaceri din 2018, se afla companiile Rosal Grup SA, cu 219,1 milioane de lei, Supercom SA (183,8 mil.lei), Urban SA (148,3 mil.lei), toate cu sediul in Bucuresti.
Clasamentul este completat de firma Polaris M.Holding SRL din Constanta, cu afaceri de 145,7 mil.lei, Retim Ecologic Service SA din Timisoara (110,3 mil.lei), Salubris SA din Iasi (70,9 mil.lei), RER Ecologic Service Bucuresti REBU SA (57,7 milioane lei), Comprest SA din Brasov (55,3 mil.lei) si RER Vest SA din Bihor (55,3 mil.lei).
Din totalul de peste 2100 de firme la nivel national, cele mai multe activau in Bucuresti (331), Constanta (118), Prahova (104), Cluj (105), Timis (102), iar cele mai putine in Harghita (16), Covasna (17), Braila (18), Calarasi si Tulcea (20).
,,Piata serviciilor de salubritate, colectarea deseurilor, deszapezire si deratizare este extrem de fragmentata, cu peste 2000 de companii, majoritatea microintreprinderi fara putere financiara si, in consecinta, fara o logistica suficienta. Este o piata controlata de primii 10 jucatori, cel mai important si profitabil business fiind cel de colectare a deseurilor, salubrizare si deszapezire a marilor orase precum Bucuresti, Cluj, Iasi, Constanta sau Timisoara’’, arata analiza Frames.
Romania meteosensibila
Saptamana trecuta, massmedia relata despre faptul ca multe dintre orasele din tara sunt acoperite de praf. Nu s-a mai intervenit pentru spalatul strazilor pentru ca, bineinteles, este iarna si, in teorie, ar trebui ca zapada sa rezolve problema. A urmat prima ninsoare serioasa si a aparut problema zapezii, majoritatea arterelor secundare, a strazilor de cartier si a trotuarelor devenind impracticabile.
Asta dincolo de problemele de pe reteaua de drumuri nationale si judetene, 3 judete si A2 fiind complet paralizate de prima ninsoare serioasa din 2020.
,,Explicatia generala, pe care o primim in fiecare sezon hibernal, este ca pe timp de viscol nu se actioneaza. Dincolo de aceasta situatie, raman insa semne de intrebare privind modul in care se lucreaza dupa ninsoare si viscol. Planurile de interventie sunt inlocuite, in general, cu inchiderea drumurilor si cu un heirupism tipic romanesc, in care se actioneaza haotic, fara o strategie coerenta de degajare a traficului, de asigurare a circulatiei oamenilor si a marfurilor. Asta dincolo de activitatile de prevenire care, in multe cazuri, lipsesc cu desavarsire. In absenta unor strategii de interventie, Romania se dovedeste a fi, in continuare, o tara meteosensibila in care titluri precum ,,Iadul alb’’, ,,Autostrada meteosensibila’’ si ,,Haos pe drumuri’’ devin subiecte de breaking-news pe toate televiziunile’’,afirma Adrian Negrescu, managerul Frames.
Cei de facut? Potrivit analistilor de la Frames, dincolo de restructurarea necesara a activitatii Companiei Drumuri Nationale, este nevoie de o regandire a contractelor de salubritate si deszapezire incheiate cu firmele de profil.
,,Iarna nu mai este la fel ca acum 20 de ani. Decalajul anotimpurilor, schimbarile climatice cu efectele sale extreme (furtuni, canicula, viscol, ger, zapezi abundente etc.) sunt de natura sa ofere argumentele viabile regandirii strategiilor de interventie in special in zonele urbane, cu asigurarea unor servicii adaptate noii realitati climatice. Administratiile locale trebuie, de exemplu, sa gaseasca solutii sa evite plata, in continuare, a milioane de euro in noiembrie si decembrie unor firme de profil pentru interventii in caz de ninsoare, in conditiile in care au ajuns sa fie mici sanse de precipitatii’’, a mai declarat Negrescu.
Analiza companiei de consultanta Frames a fost realizata pe baza datelor financiare ale societatilor active cu COD CAEN 3811 (Colectarea deseurilor nepericuloase) si CAEN 8129 (Alte activitati de curatenie, inclusiv maturatul strazilor si indepartarea zapezii si a ghetii). Datele prelucrate fac referire exclusiva la firmele care au aceste coduri principale de activitate si sunt obtinute de la Registrul Comertului si Ministerul Finantelor pe baza informatiilor publice declarate de companii.
 
VideoConfAC-iulALLBIMTeraSteelCOVID-19AUTODESK
ROCKWOOL 196
A aparut editia
IUNIE-IULIE 2020!

Autentificare

 
COVID-19
PIATA de CONSTRUCTII: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
PIATA de TAMPLARIE: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
GHID de INSTALARE
romania fara hospice
CELCO 2020
strabag nivel 1
rigips
elmas 2017
ERBASU CONSTRUCT
ssab ag antrepriza generala
Acvatot 2019

Parteneri

hilti
HABITAT
FPSC_2019
C4E FORUM
AICPS_30
ef-de-n
ROGBC 2016
AHK 2018
econet
Piata de Constructii 2014

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigere