- CN APDM SA Galati implementeaza Programul investitional "Platforma Multimodala Galati" in asociere cu Port Bazinul Nou SA (PBN) si Metaltrade International SRL (MTI), parteneriat stabilit in cadrul Acordului de Cooperare incheiat la data de 26.11.2014 intre CN APDM Galati, PBN si MTI pentru proiectul "Platforma Multimodala Galati" - inlaturarea blocajelor majore prin modernizarea infrastructurii existente si asigurarea conexiunilor lipsa pentru reteaua centrala Rin-Dunare/ Alpi. Programul investitional vizeaza dezvoltarea unui terminal intermodal cu o capacitate de 150.000 TEU/an in portul Galati, fiind localizat in portul Bazinul Nou. Implementarea Proiectului va permite modernizarea portului Bazinul Nou, urmand a fi posibile efectuarea de transport multimodal, operatiunile de transbordare a marfurilor si gestionarea diferitelor tipuri de unitati intermodale de incarcare (ILU). Astfel, Programul va sustine in mod direct contributia porturilor romanesti interioare la eficientizarea Retelei Trans-Europene de Transport - Reteaua Ten-T Centrala.

Programul investitional prevede 3 etape de implementare cu 4 obiective investitionale, respectiv: Etapa I, Obiectiv investitional 1 - Modernizarea cheului existent, Etapa a II-a, Obiectiv investitional 2 - Racord rutier si feroviar, Etapa a III-a, Obiectiv investitional 3 - Platforma multimodala si Obiectiv investitional 4 - Zona intrare/ iesire. Toate cele 4 etape sunt in implementare. Valoarea totala a investitiei este de 162 milioane de euro, iar durata de executie este de 20 de luni.

 

 

Beneficiile implementarii programului investitional sunt foarte importante pentru dezvoltarea comunitatii galatene si a dezvoltarii Regiunii de Sud-Est, respectiv:

• Crearea de noi locuri de munca (atat direct, prin angajarea personalului care va lucra in cadrul terminalului, cat si indirect, prin cresterea activitatii altor societati si a administratiei publice) intr-o zona defavorizata, cum este municipiul Galati;

• Cresterea economiei locale, prin antrenarea de noi societati in lantul de valoare al transportului intermodal in domeniul industriei prelucratoare dar si in domeniul serviciilor, precum si cresterea veniturilor generate la bugetul local de taxele si impozite ce vor fi incasate;

• Dezvoltarea portului Galati, prin atragerea unor noi fluxuri de marfa (ceea ce va determina cresterea traficului) si integrarea acestuia in reteaua porturilor interioare care asigura servicii intermodale;

• Deschiderea pietei de operare a marfurilor prin terminale intermodale din Romania;

• Dezvoltarea pietei transportului intermodal in Romania, care se va dezvolta la/ dinspre portul Galati;

• Asigurarea protectiei mediului, avand in vedere ca prin dezvoltarea transportului intermodal se va contribui atat la consum redus de energie cat si protectia mediului ca efect final;

• Reducerea emisiilor de CO2 prin transferul transportului de marfa de pe calea rutiera pe calea ferata/ calea navigabila;

• Posibilitatea deschiderii de noi rute de transport de marfa catre centrul Europei, Turcia, Rusia, Ucraina si Republica Moldova.

 

 

- Cele mai mari proiecte coordonate de CN APDM SA pentru anii 2023-2027, in afara Programul investitional Platforma Multimodala Galati, vizeaza:

• Proiectul "Modernizarea si dezvoltarea Portului Mineralier Galati", aflat in implementare, are ca obiectiv general modernizarea si extinderea infrastructurii operationale din Portul Mineralier Galati, prin asigurarea unui proces de operare sigur si eficient, cu scopul de a diversifica tipurile de marfuri si de a creste capacitatea de operare portuara, oferindu-se  conditii optime pentru transportul naval de marfuri, promovand astfel mobilitatea durabila la nivel national, regional si local, capabil sa asigure legaturi rapide si eficiente cu pietele internationale, asigurand totodata o infrastructura portuara la standarde europene. Valoarea estimata totala a proiectului este de 48 milioane de euro, iar durata de implementare a acestuia este de 14 luni.

• Proiectul "Amenajare Dane RoRo", aflat in implementare, are ca obiectiv general atragerea de noi fluxuri de marfa in Portul Galati, cresterea eficientei in exploatarea infrastructurii portuare, cresterea sigurantei si, implicit, a atractivitatii transportului naval, prin facilitatile portuare oferite. Valoarea investitiei este de 37 milioane de euro, durata de executie a proiectului fiind de 12 luni.

• Proiectul "Reducerea colmatarii si eroziunii in danele operative ale portului comercial Galati in zona km 151 + 299 si km 153+150", aflat in pregatire, are ca obiective generale sporirea competitivitatii portului Galati, modernizarea infrastructurii portuare in vederea manipularii unui volum crescut de marfa in acord cu potentialul existent, cresterea accesibilitatii la porturile dunarene si pe sectoarele transfrontaliere, acostarea in siguranta a navelor si cresterea calitatii serviciilor portuare.

 

 

• Frhydom Valley (The First Romanian Hydrogen Demonstration Valley), aflat in etapa de pregatire, este primul proiect de utilizare a hidrogenului pe scara larga, durabila si curata care se va implementa in Europa Centrala si de Est. Conceptul proiectului urmareste sa dezvolte judetul Galati intr-unul dintre cele mai mari huburi cu hidrogen curat din sud-est Europei, avand la baza potentialul imens al zonei in ceea ce priveste capacitatea de producere a energiei regenerabile primare, a consumului industrial existent si a potentialului de nod de transport multimodal si de infrastructura energetica de import - export.

• Port Braila - Lucrari de Infrastructura a Sectorului Portuar din Incinta Bazin Docuri - proiect in implementare, are ca obiectiv general modernizarea si dezvoltarea Portului Braila cu scopul de a oferi conditii optime pentru transportul naval de marfuri si de a promova mobilitatea durabila la nivel national, regional si local, capabil sa asigure legaturi rapide si eficiente cu pietele internationale, asigurand totodata o infrastructura portuara la standarde europene, in contextul Obiectivului specific POIM (OS) 2.4. Cresterea volumului de marfuri tranzitate prin terminale modale si porturi. Valoare totala a proiectului este de circa 25 milioane de euro, iar durata de executie a investitiei, de 24 de luni.

• Port Braila - Lucrari De Infrastructura A Sectorului Portuar Al Frontului De Operare La Dunare, Adiacent Molului, proiect in implementare, vizeaza integrarea Portului Braila in fluxul international de marfuri prin modernizarea infrastructurii portuare si a drumurilor de acces interioare, in vederea cresterii capacitatii de marfuri transportate pe cai navigabile interioare si dezvoltarii capacitatilor economice ale operatorilor portuari. Valoare totala a proiectului este de 26 milioane de euro, iar durata de executie este stabilita la 24 de luni.

• Proiectul "Dezvoltare Port Tulcea - Etapa I", are ca obiectiv general cresterea atractivitatii si accesibilitatii Portului Tulcea prin asigurarea unui transport navigabil bazat pe principiile durabilitatii, inovarii si securitatii, capabil sa asigure legaturi rapide si eficiente cu pietele internationale, pentru fluidizarea maxima a circulatiei marfurilor, asigurand totodata o infrastructura portuara la standarde europene in acord cu practicile si politicele UE. Valoarea proiectului este de 23 milioane de euro, iar durata de executie a acestuia este de 18 luni.

 

 

- Principalul obiectiv al Companiei este reprezentat de modernizarea infrastructurii portuare existente cu dezvoltarea unor terminale specializate in vederea interconectarii porturilor administrate de companie cu reteaua transeuropeana de transport. De asemenea, avem in permanenta in vedere asigurarea functionalitatii infrastructurii portuare prin activitati de reparatii si intretinere, care sa conduca la mentinerea caracteristicilor tehnice minime obligatorii, furnizarea de servicii portuare adecvate si competitive, cu respectarea prevederilor legale si a principiului tratamentului egal si nediscriminarii, precum si promovarea porturilor situate pe sectorul maritim al Dunarii in vederea integrarii acestora in rutele de transport fluvial, maritim, feroviar si rutier nationale si internationale. Nu in ultimul rand, in contextul actual, avem in vedere diminuarea impactului negativ asupra mediului cauzat de activitatile de transport fluvial si implementarea de masuri specifice care vizeaza imbunatatirea aspectelor de calitate, mediu, securitate si sanatate in munca.

 

 

- Pentru anul 2023, valorile aprobate pentru investitii sunt dupa cum urmeaza: din surse proprii aproximativ 9 milioane de lei, din fonduri externe nerambursabile (POIM 2014-2020) - circa 229 milioane de lei si din alocatii de la Bugetul de Stat (prin Ministerul Transporturilor si Infrastructurii), alte aproximativ 3 milioane de lei. Pana la aceasta data, programul de executie este in grafic, astfel incat sa se asigure utilizarea surselor de finantare, asa cum au fost ele aprobate. Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii portuare sunt in stransa legatura cu sursele de finantare existente, astfel incat sa se asigure in principal cresterea capacitatii de descarcare/ depozitarii a marfurilor, cresterea capacitatii de operare prin asigurarea unei interconectari eficiente intre transportul fluvio-maritim, cel terestru cat si pe cale ferata si nu in ultimul rand diversificarea tipurilor de marfuri ce pot fi operate in porturi.

 

- Sanctiunile internationale impotriva Rusiei, in contextul conflictului armat din Ucraina, au determinat inchiderea sau reducerea activitatii agentilor economici care foloseau sau folosesc pentru aprovizionarea/ expedierea de marfuri porturile aflate in administrarea companiei, fapt ce a determinat o reducere semnificativa a volumelor operate. De asemenea, criza provocata de conflictul militar din regiunea Marii Negre a afectat piata constructiilor din intreaga Uniune Europeana, avand in vedere ca Ucraina este principalul furnizor si producator de otel si materie prima pentru piata europeana a constructiilor. Consecinta imediata a fost o crestere semnificativa a preturilor la materiale, determinand cresteri si de peste 40% la unele materiale utilizate in proiectele de infrastructura, cum sunt: mixturile asfaltice, bitumul, otelul sau fierul-beton, care urmeaza a fi reflectate in indicele de cost total in constructii, un indice compozit care cumuleaza impactul cresterii cheltuielilor materiale, manopera, utilaje si transport asupra pretului contractelor de achizitie incheiate, pentru care finantarea este asigurata din fonduri externe nerambursabile.

 

 

La cele mentionate mai sus se adauga faptul ca desi in cursul anului 2022 s-a ajuns la un protocol intre Romania, Ucraina si Republica Moldova, ca in functie de prioritati navele care urca pe Canalul Sulina sa aiba o pondere de 40(RO)/40(UA)/20(MD), considerandu-se ca un numar similar de nave vor iesi in mare pe Canalul Sulina, Ucraina a inceput sa foloseasca Canalul Bistroe. Astfel, navele ucrainene care au intrat in Ismail sau Reni pe canalul Bistroe, cu varianta de iesire Canalul Sulina, au condus, la un moment dat, la cresterea cererii de piloti si, implicit, la cresterea timpilor de asteptare pentru navele care, de exemplu, doreau sa ajunga sau sa plece din Galati si Braila, iar algoritmul fixat initial sa nu mai fie de actualitate. Aceste aspecte au fost rezolvate operativ, astfel incat navele cu destinatie portul Galati, Braila si Tulcea sa nu inregistreze timpi suplimentari de asteptare.