Ne aflam la sfarsit de an. Constructorii ar trebui sa-si configureze deja planurile pentru anul viitor. La ce proiecte si licitatii publice sa participe. Cat sa se angreneze in noi proiecte imobiliare sau de infrastructura si de aici planurile de angajare sau aprovizionare. Din pacate ne aflam in cea mai dificila perioada din punct de vedere al riscurilor si incertitudinilor. De la potentiali parteneri nu avem nici transparenta minima necesara, nici dialogul normal intre sectorul public si cel privat.

Pe parcursul articolului vom arata si demersurile multiple ale Federatiei Patronatelor Societatilor de Constructii (FPSC) pentru dialog si clarificari, pentru ca cei fara de care nu exista investitii, sa devina parteneri reali si sa poata sa-si redimensioneze afacerile in functie de realitati.

 

La sfarsitul anului 2024 se cunosteau totusi cativa factori de risc, nefavorabili, ca impact negativ in activitatea de constructii:

• inflatia ridicata, preturile materialelor de constructii crescand mai repede decat alte preturi;

• eliminarea facilitatilor fiscale incepand cu 1 ianuarie 2025;

• stoparea si prioritizarea proiectelor investitionale, indeosebi a celor din Programul "Anghel Saligny";

• intarzieri in depunerea de proiecte pentru fondurile europene nerambursabile.

Cand cunosti riscurile poti sa raspunzi. Si constructorii si-au luat masuri de prevenire, modernizare, eficienta si productivitate dar si de schimbare a portofoliului de afaceri. Asa au aparut rezultatele pozitive din prima parte a anului. Nu pentru ca a existat dialog sau politici de sprijin. Cateva cifre sunt graitoare: efectivul de personal din societatile de constructii a ajuns la sfarsitul lunii iulie la un maxim istoric de 462.300 de angajati; volumul lucrarilor de constructii a fost in semestrul I 2025 cu 5,9% peste volumul lucrarilor de constructii din aceeasi perioada din 2024, ca in luna august sa ajunga la 9,7% peste primele 8 luni din 2024.

 

Poate cel mai puternic argument pentru competitivitatea si implicarea constructorilor dincolo de politicile potrivnice si crize il reprezinta faptul ca sectorul a ramas singurul care sa sustina cresterea economica in prima parte a acestui an. Produsul intern brut din constructii s-a majorat, in termeni reali (fara inflatie) cu 5,7%, comparativ cu doar 0,3% pe intreaga economie si, spre exemplu, cu reducerea de 1,4% din industrie.

Evolutia din primul semestru a fost favorizata, mai degraba de factori conjuncturali. Se detaseaza anuntul si ulterior reglementarea unui prag al stadiului de executie de 30% pentru continuarea finantarii proiectelor, prag care a facut ca multe primarii sa solicite urgentarea lucrarilor de constructii pentru ca la momentul deciziei, proiectele lor sa fie peste acest prag. Dar facturile neachitate se tot aduna si constructorii incep sa intre in incapacitate de a-si plati furnizorii si salariatii.

Cel de-al doilea semestru incepe cu o aparenta accelerare a constructiilor, dar inainte de intrarea in vigoare a masurilor fiscal-bugetare, in cadrul carora se detaseaza cea mai mare crestere de TVA la sectorul imobiliar.

 

Inca din august apar semnale ca a inceput sfarsitul, chiar daca s-au realizat mai multe lucrari de constructii. Intr-o singura luna (luna august), pe fondul cresterii volumului de activitate, numarul de angajati se reduce cu 1.000 de persoane.

Pai cum sa fie altfel, daca in luna august, constructiile ingineresti, din fonduri publice interne si externe, s-au redus cu 8% fata de august 2024.

 

Evolutia sectorului din luna septembrie este si mai inselatoare, parand, la o lectura superficiala, ca situatia este foarte buna.

In luna septembrie volumul lucrarilor de constructii s-a majorat cu 8,2%.

Constructorii ar trebui sa fie linistiti pentru viitor, dar nu este asa. Evolutia din ultimele luni arata un dezechilibru major intre subsectoare si, mai grav,inceputul declinului in constructii.

Aceasta pentru ca evolutia s-a datorat in exclusivitate rezultatelor din sectorul imobiliar, care insa raman inferioare reducerilor de anul trecut. Practic, dinamica este doar un rezultat matematic, urmare a scaderii lucrarilor de constructii la cladiri rezidentiale cu 22,5% in septembrie 2024 (fata de septembrie 2023).

In luna septembrie din acest an, fata de septembrie 2024, cresterea a fost de 21,4%, ceea ce inseamna ca activitatea este inca sub nivelul din anul 2023.

Al doilea argument pentru inceputul declinului il reprezinta reducerea volumului de activitate la constructiile ingineresti, cu 2,8%, ceea ce inseamna o reducere de circa 10% in august si septembrie

 

Dar poate cel mai puternic semnal de alarma este dat de iesirea de pe piata a firmelor de constructii, situatie mult mai grava decat in intrarea in insolventa. Inmatricularile si iesirile sunt procese normale pentru intreprinderi, dar totdeauna iesirile nu depaseau 70-80% din intrari, aratand ca in final o piata a constructiilor in expansiune aduce un sold pozitiv important de actori noi. Spre deosebire de trecut, in primele 10 luni din acest an, radierile si dizolvarile au reprezentat 90% din total inmatricularilor din constructii. Mai grav este ca peste o mie de intreprinderi (IMM-uri) inmatriculate la inceputul acestui an au decis sa-si incheie activitatea tot in acest an.

Pentru comparatie, desi cele mai recente date publicate de INS se opresc la anul 2022, in perioada facilitatilor fiscale viabilitatea firmelor de constructii s-a dezvoltat, in ritmuri nemaiintalnite in trecut. Aceasta evolutie ofera astazi posibilitati sporite pentru ca firmele sa traverseze crizele si sa raspunda acceptabil la politicile publice potrivnice.

 

In perioada 2019-2022 (fata de 2018) rata de supravietuire a societatilor de constructii (ponderea intreprinderilor nou create care au supravietuit patru ani de la infiintare) aproape s-a dublat, de la 5,95% in anul 2018 la 10,75% in anul 2022. Daca rata de supravietuire era in anul 2018, asemanatoare cu cea de pe total economie, in anul 2022 a fost peste valoarea din economie, de 8,99%.

Corespunzator, rata de desfiintare s-a redus de la 10,09% in 2018 la 7,48% in anul 2022.

Ca o concluzie la cele prezentate, citam din ultimul Raport al inflatiei al BNR (din noiembrie 2025): "Perspectiva pe termen scurt ramane rezervata, in conditiile in care trenarea activitatii economice va eroda in continuare profitabilitatea firmelor si, implicit, sursele de finantare a investitiilor, iar fondurile nationale pentru investitii publice se afla sub constrangerea masurilor de ajustare fiscala".

In acest cadru si mai ales pentru o evaluare pertinenta a viitorului an pentru constructori, consideram ca o trecere in revista a principalelor politici este oportuna. Fiind la momentul bilantului de final de an, vom sublinia si efortul FPSC pentru dialog si adaptarea politicilor la realitatea din constructii.

 

Inca de la inceputul acestui an au intrat in vigoare masurile de eliminare a facilitatilor fiscale. Fara o perioada de tranzitie si fara compensarea, macar partiala, printr-o alta parghie. Si asa constructorii au trebuit sa suplimenteze cheltuiala de personal, majorata si prin faptul ca salariul minim a ramas la nivelul anterior, mult peste salariul minim din economie.

Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii (FPSC), singura organizatie patronala reprezentativa pentru sectorul constructiilor din Romania a fost mereu cu spirit constructiv intelegand de fiecare data contextul economic intern si international. FPSC a venit cu propuneri pentru bunul mers al constructiilor, in folosul economiei in ansamblul sau.

In luna ianuarie 2025, ca raspuns la masura amintita mai sus, FPSC se adreseaza Guvernului si Parlamentului cu propunerea justa „ca angajatii care desfasoara activitate in sectorul constructii si aplica salariul minim impus de OUG 135/2024 sa beneficieze de acelasi regim fiscal ca angajatii care aplica salariul minim pe economie, respectiv sa nu se datoreze impozit pe venit si sa nu se cuprinda in baza lunara de calcul nici diferenta dintre cele doua salarii minime".

 

Inceputul de an nu a fost datator de sperante, neprimindu-se nici un raspuns. O propunere neaplicata. Speranta a ramas. Eram la inceput de an.

Un alt exemplu de politica patronala constructiva, dar fara ecou, il reprezinta demersul cu privire la pachetul de masuri fiscal-bugetare, reglementat prin OUG nr. 141/2025. Inca din luna august FPSC atragea atentia ca o parte din masurile propuse risca sa afecteze grav capacitatea functionala si financiara a sectorului, venind cu propuneri concrete. Intr-una din scrisorile pe aceasta tema, adresata domnului Prim-ministru, FPSC sublinia "Intelegem pe deplin nevoia imperativa de reechilibrare bugetara si sustinem reformele structurale orientate catre eficientizarea administratiei, combaterea evaziunii si digitalizarea sectorului public", ceea ce ilustreaza fara echivoc implicarea FPSC si dorinta de solutii pertinente, care sa nu afecteze obiectivele guvernamentale, dar nici sectorul de constructii. In acest context, se evidentia ca prin blocarea lucrarilor de investitii si a cresterii creantelor restante, o buna parte din firmele de constructii, in special IMM-uri, se aflau "in blocaj financiar sau chiar au intrat in concordat sau se afla in situatia de intrare in insolventa".

Datele prezentate anterior cu privire la demografia intreprinderilor de constructii arata ca FPSC a avut dreptate.

FPSC a propus, la acel moment si ulterior, ca principalele politici ce puteau fi intreprinse, fara a fi in opozitie cu masurile fiscal-bugetare, cele legate de regimul garantiilor, a platilor restante si de compensarea creantelor intre constructor si stat.

 

Evidentiem doar cateva din aceste propuneri, pentru a sublinia inca odata ca FPSC a actionat pentru sprijinirea sectorului fara a afecta politicile fiscal-bugetare:

•pentru contractele semnate dar neincepute, programate pentru amanarea executarii, garantiile sa fie amanate la un termen corespunzator de 5 zile de la ridicarea sistarii;

• reducerea valorii procentuale a garantiei de buna executie;

• crearea unui fond de garantare de catre stat, sau altfel spus a unui plafon de garantii cu destinatie precisa, respectiv sprijinirea constructorilor care au proiecte amanate, sistate (nu din vina acestora) sau neprioritizate; o astfel de masura ar facilita accesul firmelor la finantare pentru a implementa alte proiecte sau pentru a putea supravietui pana platile restante vor fi achitate;

• compensarea taxelor si impozitelor datorate de companii, ca si in alti ani, cu datoriile autoritatilor locale sau centrale catre respectivele companii, cu aplicabilitate pe obligatiile companiilor la 25 decembrie 2025.

• chiar daca prevederea se refera si la alte sectoare economice, FPSC a propus anularea impozitului de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu cifra de afaceri mai mare de 50,0 mil euro sau stabilirea unor criterii de aplicare.

 

Mergand si mai departe, FPSC a transmis propuneri concrete, pe multe articole din noua legislatie de profil, prezentate in mod profesionist ca amendamente precise la lege, cu motivatie ampla si pertinenta.

Asteptam in continuare disponibilitatea de dialog si promovare a unora din propunerile FPSC. Inca mai e timp sa se mentina competitivitatea firmelor romanesti de constructii si participarea eficienta a acestora la realizarea proiectelor de investitii din PNRR, care au ca termen final pentru finantare nerambursabila anul 2026.

FPSC continua sa urmareasca starea sectorului. Pentru o evaluare mai complexa a impactului masurilor fiscal-bugetare si de restructurare a administratiei derulam in prezent o ancheta in randul firmelor de constructii, membre si nemembre in FPSC, pe baza de chestionar, cu privire la acest subiect.

 

Din analiza preliminara a primelor zeci de raspunsuri, mai ales la intrebarile de evaluare cantitativa, cele mai alarmante concluzii sunt urmatoarele:

• 59% dintre repondentii de pana acum au apreciat ca majorarea costurilor ca urmare a masurilor fiscal-bugetare a fost de peste 10%, iar 37%, ca majorarea a fost intre 5 si 10%;

• aproape 80% dintre repondenti, mai ales cei ce lucreaza in sectorul imobiliar, considera ca cererea pentru locuinte noi se va reduce cu peste 5% in perioada urmatoare, pe fondul reducerii puterii de cumparare;

• deja societatile de constructii care au raspuns confirma, in proportie de 58%, ca reducerea si prioritizarea investitiilor publice i-a afectat foarte mult; implicatiile majore au fost cu deosebire la IMM-urile, cu peste 50% activitate finantata din contractele publice;

• vechimea restantelor pentru facturile emise este exagerat de mare: 42% dintre respondenti transmit ca vechimea este intre 3 si 6 luni, iar 16% au facturi neincasate si de peste 6 luni; toti acestia au trebuit sa apeleze la credite pentru continuarea activitatii.

Si ca o concluzie generala, avand in vedere ca sectorul constructiilor este cel mai afectat, 84,2% dintre repondenti considera ca exista un risc major ca firmele de profil sa intre in insolventa sau sa-si suspende temporar activitatea.

 

Intrebarea pentru anul viitor este: un sector cu tot mai putine intreprinderi, cu capacitatea financiara redusa si cu muncitorii si mai ales specialistii care au trebuit sa fie dati in somaj si care aleg strainatatea, va putea in anul 2026 sa valorifice oportunitatile oferite de fondurile europene?

Raspunsul este dificil, dar nu fara un pic de optimism, mai ales pentru al doilea semestru din 2026.

Primul semestru va fi unul dificil urmare si a prevederilor OUG nr. 41 din august 2025, prin care toate fazele premergatoare constructiei efective au fost blocate pana la sfarsitul anului 2025. Fara studii de fezabilitate, fara noi contracte, primele luni din 2026 vor insemna doar lucrari de constructii la proiectele existente, proiecte deja prioritizate si amanate.

 

In esenta, masurile de reducere a investitiilor reglementate prin ordonanta mentionata se refera la:

• stoparea incheierii de contracte/ decizii/ ordine de finantare pentru proiectele din PNRR pana la aprobarea de catre Comisia Europeana a deciziei de modificare a PNRR; in luna noiembrie s-a aprobat modificarea, ceea ce a insemnat trei luni de inactivitate;

• denuntarea unilaterala a contractelor din PNRR, chiar daca a existat un castigator la licitatie, daca nu a fost parcursa etapa de comunicare a rezultatului procedurii de achizitie publica; denuntarea unilaterala se aplica si pentru contractele la care nu a fost emis ordinul de incepere a lucrarilor, pana la 31 decembrie 2026;

• oprirea incheierii de angajamente legale pentru proiecte de investitii non-finantate prin Programul national de dezvoltare locala, etapa I si etapa a II-a, Programul national de investitii "Anghel Saligny" si Programul national de constructii de interes public sau social, pana la sfarsitul anului 2025; aceiasi interdictie s-a stabilit si pentru proiectele noi finantate din fonduri publice, de catre Compania Nationala de Investitii.

 

In concluzie, pana in noiembrie procedurile au fost sistate pentru proiectele investitionale finantate din PNRR, iar pentru celelalte programe pana la sfarsitul anului. Consecinta in aceste conditii este putin probabil ca in semestrul I 2026 sa se finalizeze licitatii la asemenea proiecte si sa se majoreze portofoliul de comenzi finantate din fonduri publice pentru constructori.

De curand, s-a anuntat ca resursele financiare pentru alte directii de finantare decat proiectele din PNRR, precum programul "Anghel Saligny" si programele executate prin CNI, disponibile pentru anul 2026 vor fi foarte mici, cu mult sub cele din anul 2025. De asemenea, la aceste programe se are in vedere ca in anul 2026, UAT-urile sa asigure, din surse proprii, o cofinantare de 20%.

 

Pe ansamblu, mai ales in cazul primariilor fara venituri pentru investitii, multe proiecte vor trebui amanate temporar, cel putin pana in anul 2027.

Deci dificultatile financiare se vor accentua, iar posibila revitalizare din semestrul II 2026 va gasi sectorul cu mult mai putine societati si cu o forta de munca mult sub necesar.

In primul semestru va fi mai vizibil impactul negativ asupra puterii de cumparare a populatiei, inclusiv din cauza disponibilizarilor din sectorul privat, precum cele din constructii.

Ca urmare, principalele doua componente ale lucrarilor de constructii in antrepriza – constructia de locuinte si infrastructura – care asigura circa 80% din activitatea constructorilor vor fi in declin in primul semestru din 2026. Este posibil ca reducerea sa fie mai mare de 5% si sa nu poata fi compensata de revitalizarea din semestrul doi.

 

Pentru al doilea semestru din anul 2026 se preconizeaza o intensificare a lucrarilor de constructii. Apropierea termenului final pentru proiectele din PNRR va reprezenta un stimul pentru amplificarea constructiilor. De asemenea vor intra in implementare, daca prevederile legale actuale nu se schimba, proiecte noi din programele nationale de investitii. Intr-o viziune optimista anul 2026 poate fi mai bun ca anul 2025, daca ajustarea bugetara de anul viitor nu va afecta valoarea investitiilor bugetate. Pentru o clarificare a viitorului va trebui sa asteptam proiectia bugetara pe anul 2026.

Cu speranta unui an mai bun, FPSC ureaza tuturor constructorilor un an 2026 plin de realizari, un an 2026 cu recunoasterea importantei acestui sector in dezvoltarea tarii.