Infrastructura spitaliceasca include proiecte de complexitate ridicata atat in faza de concept, proiectare si constructie, cat si in gestionarea bugetului pentru implementarea solutiilor tehnologice. In etapa de exploatare, aceste unitati devin ecosisteme vii si dinamice, in care toate specialitatile (arhitectura, structura, instalatii), echipamentele si procesele medicale functioneaza intr-o interdependenta aproape organica, avand ca scop principal asigurarea sanatatii pacientilor, au declarat reprezentantii Legiatan Group intr-un interviu realizat in cadrul campaniei #SpitaleSigure, un demers initiat de APMGS. Initiativa aduce in prim-plan importanta unei infrastructuri spitalicesti sigure si durabile si creeaza un spatiu de dialog dedicat specialistilor, administratorilor si factorilor de decizie, oferind informatii esentiale, solutii moderne si bune practici pentru prevenirea riscurilor si cresterea sigurantei cladirilor medicale.

Potrivit specialistilor Leviatan, pentru a indeplini cerintele ridicate de siguranta si functionare continua:

• Trebuie sa existe o echipa multidisciplinara (arhitecti, ingineri, epidemiologi) care sa integreze din faza initiala atat durabilitatea si rigiditatea constructiei, cat si flexibilitatea adaptarii la tehnologii si procese medicale in schimbare.

• Spitalele sunt clasificate in clasa I de importanta, iar proiectarea include masuri suplimentare de siguranta (factor de importanta ridicat in calculul seismic, regularitate in plan si pe verticala, metode avansate de analiza structurala), astfel incat cladirile sa ramana operationale in situatii extreme.

• Se pune accent pe conformarea structurala (dispunere optima a elementelor de rezistenta, rosturi structurale), inaltimi libere care sa acomodeze treaseele de instalatii complexe si sisteme de izolare seismica, pentru a reduce fortele transmise catre structura si a limita pagubele.

• Este necesara posibilitatea recompartimentarii rapide, pentru a adapta cladirea la noile tehnologii si la schimbarile de fluxuri medicale (ex. circuite modificate in cazul epidemiilor).

"In concluzie, proiectarea spitalelor evidentiaza complexitatea deosebita a acestor investitii, in care solutiile tehnice, medicale si tehnologice se imbina intr-un ecosistem viu, bazat pe interdependenta. O planificare atenta inca din faza initiala, impreuna cu monitorizarea continua si mentenanta preventiva, asigura atat durabilitatea si eficienta constructiei, cat si capacitatea de a se adapta rapid la noi cerinte, garantand astfel protectia pacientilor si continuitatea serviciilor medicale", noteaza reprezentantii Leviatan Group.

 

Conform specialistilor, in Romania, primele spitale au fost construite incepand cu anii 1700, cum este cazul Spitalului Coltea, care este functional si astazi. Avand in vedere ca o parte semnificativa a spitalelor dateaza din perioade in care normele de proiectare si standardele de siguranta erau mai putin stricte, o clasificare a acestora arata ca peste 60% se incadreaza in cele mai slabe categorii. 21 de spitale din Romania functioneaza in cladiri cu risc seismic ridicat (clasa I), 68 de spitale au fost incluse in clasa de risc II, cladiri care, in urma unui cutremur, pot suferi degradari majore. Dar mult mai multe cladiri au elemente structurale si instalatii care nu mai corespund cerintelor moderne de performanta.

In aceste conditii, monitorizarea continua, urmarirea comportarii in timp si mentenanta preventiva devin esentiale:

• Siguranta si functionalitatea permanenta: Spitalele trebuie sa ramana operationale chiar si in situatii de urgenta (cutremure, inundatii, incendii). O monitorizare adecvata permite depistarea rapida a problemelor (tasari, fisuri, coroziuni etc.) si interventii eficiente, prevenind degradari majore si asigurand siguranta in exploatare.

• Costurile reduse pe termen lung: O cladire spitaliceasca monitorizata corect are nevoie de mai putine reparatii majore neprevazute. Defectiunile sunt identificate cand sunt inca minore, iar interventiile necesita investitii mai mici.

• Prioritatea scazuta in practica: Desi legislatia impune urmarirea comportarii in timp, lipsa resurselor financiare si a personalului specializat face ca monitorizarea sistematica sa nu fie, deocamdata, o prioritate.

"Monitorizarea continua si integrata a spitalelor, de la structura de rezistenta si fluxurile pacientilor, pana la controlul infectiilor si gestionarea situatiilor extreme (cutremure, caderi de energie) este esentiala pentru mentinerea unui «ecosistem» medical functional si sigur. Cu toate acestea, nu toate spitalele aplica sistematic masurile necesare, din cauza lipsei de resurse si proceduri clare. Printr-o abordare constienta si transparenta, sustinuta de sisteme moderne de monitorizare, se pot preveni degradarile majore, se reduc costurile de reparatie si se asigura continuitatea serviciilor medicale, protejand totodata pacientii si personalul, atat in conditii obisnuite, cat si in situatii critice", explica reprezentantii Leviatan Group.

 

• Cutremure si dezastre naturale. Spitalele trebuie sa ramana functionale in orice situatie de urgenta, ceea ce impune o rezistenta structurala superioara si intretinere constanta. Defectiunile, chiar si minore, pot afecta spatiile cu cerinte septice stricte sau pot produce defectarea echipamentelor costisitoare, punand in pericol siguranta pacientilor si continuitatea serviciilor.

• Sarcini mari si solicitari variabile. Echipamentele medicale grele (CT, RMN) si traficul intens genereaza incarcari suplimentare, predispunand cladirea la deformatii si cresterea riscului seismic.

• Distributia inegala a sarcinilor si lipsa mentenantei pot cauza fisuri, tasari si puncte vulnerabile in elementele de rezistenta.

• Imbatranirea materialelor si sistemelor de constructie. Betonul, otelul si zidaria sufera in timp degradari din cauza umiditatii, coroziunii si a factorilor de mediu. Interventiile tarzii sau lipsa reparatiilor esentiale duc la slabirea structurii, mai ales in zonele de infrastructura, care sunt sensibile.

• Extinderi si modificari ulterioare. Spitalele se confrunta adesea cu renovari si extinderi pentru a integra noi sectii si tehnologii, fapt ce poate altera distributia sarcinilor si necesita reevaluari structurale. 

"Pentru a evita riscuri majore - precum oprirea activitatii, evacuarea sau afectarea sigurantei pacientilor - este nevoie de monitorizare continua, identificarea rapida a problemelor si interventii imediate. Numai asa se pot mentine functionalitatea si durabilitatea infrastructurii spitalicesti in fata tuturor provocarilor", subliniaza specialistii.

 

• Abordare proactiva si planificare pe termen lung. Este esential un program complet de urmarire a comportarii constructiei, cu inspectii periodice si etape clare de monitorizare si interventie.

Evenimentele majore (cutremure, explozii, incendii) impun inspectii detaliate, pentru a asigura mentinerea sau refacerea capacitatii structurale.

• Monitorizare avansata si tehnologii moderne. Integrarea senzorilor structurali (vibratii, deformatii, umiditate), a accelerometrelor si a tehnicilor 3D de masuratori topografice faciliteaza colectarea de date in timp real.

Sisteme de alerta timpurie si software specializat permit semnalarea rapida a depasirii parametrilor critici, pentru interventii precise si eficiente.

Folosirea unor platforme digitale de colectare si interpretare a datelor sprijina deciziile imediate, contribuind la prevenirea situatiilor cu risc major.

• Cultura organizationala orientata spre siguranta. Formarea personalului si proceduri clare de inspectie contribuie la recunoasterea si raportarea timpurie a oricarei degradari (fisuri, infiltratii, probleme la usi/ferestre).

Alocarea fondurilor dedicate (pentru monitorizare, intretinere, reparatii, consolidari) este la fel de importanta ca achizitia de echipamente medicale.

• Transparenta si colaborare cu autoritatile. Raportarea periodica si o baza de date centralizata a tuturor inspectiilor si interventiilor permit verificarea rapida a starii infrastructurii.

Implicarea autoritatilor si a institutiilor de acreditare asigura respectarea cerintelor de siguranta si responsabilizarea tuturor partilor implicate.

"Spitalele, fiind ecosisteme complexe si esentiale pentru societate, necesita o abordare constienta, transparenta si integrata, care sa includa monitorizarea tuturor sistemelor - de la cel structural la fluxurile pacientilor si controlul infectiilor, pana la managementul situatiilor extreme (cutremure, incendii, caderi de energie). Prin planificare temeinica, tehnologii moderne de monitorizare, colaborare interdisciplinara si bugete adecvate, spitalele pot ramane rezistente si functionale, oferind servicii medicale continue si siguranta pentru pacienti si personal, atat in regim cotidian, cat si in situatii critice", concluzioneaza reprezentantii Leviatan Group.