Cuvantul de deschidere a apartinut presedintelui PSC, Cristian Romeo Erbasu, care a aratat ca „un aspect de bun augur il constituie intensificarea colaborarii dintre PSC si partenerii sai din zona mediului de afaceri si a asociatiilor profesionale”. „In ultimul timp, autoritatile au fost mult mai atente in ceea ce priveste relatia cu patronatele, iar in acest sens speram sa obtinem adoptarea catorva reglementari mai propice pentru sectorul de constructii, care sa determine, cu precadere, dezvoltarea firmelor ce au capital romanesc, indiferent daca acestea sunt sau nu detinute de multinationale din strainatate”, a subliniat Cristian Erbasu. In continuare, moderatorul evenimentului, Tiberiu Andrioaiei, vicepresedinte si director general al PSC, a dat cuvantul prim-vicepresedintelui si presedintelui Colegiului Permanent al UGIR, Stefan Varfalvi, care a declarat ca anul urmator va fi unul dificil, increderea in reluarea cresterii economice se afla la un nivel precar, iar asociatiile patronale trebuie sa fie unite pentru ca, impreuna, sa depaseasca problemele specifice. La randul sau, Serban Tiganas, presedintele OAR, le-a transmis membrilor PSC ca nivelul cooperarii dintre arhitecti si antreprenori ar trebui sa fie mult imbunatatit, pentru a se obtine proiecte de calitate. In opinia sa, „importanta mediului construit este cruciala pentru calitatea vietii si nu putem realiza obiective de calitate decat impreuna. Cuvantul de ordine devine, astfel, impreuna, dar altfel decat pana in prezent. Factorii de decizie din sectorul de constructii trebuie sa inteleaga ca pot face un pas semnificativ spre schimbare si se impune ca reforma sa fie initiata din interior”. Ulterior, Tiberiu Andrioaiei a invitat-o sa ia cuvantul pe Andreea Paul-Vass, ce a prezentat pe larg investitiile majore in Romania in anul 2012 si perspectivele de export si de internationalizare a firmelor romanesti din sectorul constructiilor. „Realitatea este ca sectorul de constructii a fost declarat sector strategic in cadrul Strategiei Nationale de Export 2011-2015, avand ca piete-tinta Polonia, Ucraina, Turcia, Serbia si Orientul Mijlociu. Din informatiile pe care le detinem, intreprinderile din constructii reprezinta 10,5% din totalul intreprinderilor active in anul 2010. Aproape 400.000 de destine individuale depind de acest sector, pentru ca acesta a fost numarul angajatilor in sectorul constructiilor in acelasi an. Sectorul constructiilor si-a reluat cresterea, aplanand caderea brutala din ultimii ani, astfel incat cresterea economica de 2,6% din primele 9 luni a.c. se datoreaza in parte si reluarii ascensiunii din sectorul constructiilor. Potrivit INS, volumul lucrarilor de constructii este in crestere cu 17,1% in luna septembrie fata de luna precedenta si cu 2,7% comparativ cu aceeasi luna din anul 2010. In primele 9 luni din acest an, lucrarile de constructii au scazut cu doar 0,1% fata de aceeasi perioada din anul 2010. Practic, Romania are a patra cea mai mare crestere a activitatii in sectorul constructiilor din UE in trimestrul al treilea din anul 2011. Constructiile au crescut cu 7,4%, cu 5,8 puncte procentuale peste media europeana de 1,6%, fata de trimestrul corespunzator al anului trecut. Alocarile bugetare pentru investitii publice vor ajunge la 37,8 miliarde lei, respectiv 6,52% din PIB, in anul 2012, cu peste 2 miliarde lei mai mult fata de anul 2011 (35,4 miliarde lei) si cu peste 5 miliarde lei fata de anul 2008 (32,6 miliarde lei). Romania este pe locul al doilea in UE la ponderea investitiilor totale in PIB (23,2%), dupa Cehia (24,8%) in anul 2011. Romania si Polonia ocupa primele doua locuri la ponderea investitiilor publice in PIB in anul 2010 ((5,5%, respectiv 5,6%  din PIB). Sustinem prin ajutoare de stat proiectele mari de investitii, iar in 2011 aproape 25 proiecte de investitii semnificative, in valoare de aproximativ 1,25 miliarde euro, au creat 7.108 de noi locuri de munca. Ajutorul de stat aprobat pana in prezent s-a situat la 335,7 milioane de euro, din care 110 milioane de euro au fost deja efectiv platite. Continuam politica de stimulare a investitiilor prin alocarea a un miliard de lei pentru ajutoare de stat si a 14 miliarde de lei pentru garantii de stat in anul 2012. Am continuat si in acest an experientele de succes pentru dezvoltarea sectorului constructiilor prin programe guvernamentale, cum ar fi Prima Casa (aflat la a patra etapa), prin intermediul caruia s-au acordat - de la debut si pana la data de 21 noiembrie 2011 circa 51.769 de garantii, in valoare totala de 2,1 miliarde euro. In ceea ce priveste evolutia programului Casa Verde (componenta pentru persoane fizice), putem afirma ca in 2010 au existat 18.361 dosare depuse, din care 16.146 dosare acceptate, in conditiile unui buget alocat de 110,7 milioane de lei. La nivelul lui 2011, sesiunea s-a desfasurat in perioada 1 iunie – 15 iulie si au fost depuse 23.938 dosare, in valoare de 144,4 milioane de lei, depasind bugetul alocat, de 100 milioane de lei. Programul national multianual privind cresterea performantei energetice la blocurile de locuinte a beneficiat in 2010 de un buget de 300 milioane de lei, din care creditele bugetare au reprezentat 150 milioane de lei, iar in anul 2011 creditele bugetare alocate sunt in valoare de 150 milioane lei. In acesti doi ani au fost reabilitate circa 29.000 de apartamente”, a declarat consilierul de stat al primului-ministru.

In ceea ce priveste partea de infrastructura, oficialul guvernamental a subliniat ca in anul 2013 vor exista, in total, aproximativ 800 km de autostrada functionala (care include si segmentele existente, Bucuresti-Pitesti si Bucuresti-Cernavoda, aflate in exploatare – n.r.) „Infrastructura este neadecvata, motiv pentru care am realizat cel mai ambitios program de dezvoltare a infrastructurii rutiere din ultimii 20 ani, cu un buget care depaseste 5,4 miliarde euro. Pe langa cei 334,4 km de autostrazi existenti, mai sunt in executie inca 433,35 km; in viitorul foarte apropiat vor fi licitate si semnate contracte pentru inca 100 km. In recentul Raport Global al Competitivitatii ne pozitionam pe locul 139 in randul a 142 tari analizate in ceea ce priveste calitatea infrastructurii si, de aceea, Guvernul are in vedere dinamizarea acestor categorii de lucrari”, a aratat Andreea Paul-Vass. Din punct de vedere al altor initiative, in opinia consilierului de stat, Executivul sprijina lansarea firmelor romanesti de constructii pe pietele externe, prin participarea la targuri si expozitii internationale cu finantare de la bugetul de stat. „Astfel, in 2011, firmele romanesti de constructii au participat pentru prima oara la doua targuri internationale, cum ar fi Budma International Construction Fair – Poznan, din luna ianuarie. Astfel, 10 companii romanesti au avut intalniri cu 291 parteneri, preconizandu-se angajamente la export in valoare de 1,207 milioane de euro. La Megabuild –Istanbul, din septembrie 2011, cele 8 firme romanesti au avut intalniri cu 258 parteneri, preconizandu-se angajamente la export in valoare de 3,050 milioane de euro. Pentru 2012 este prevazuta participarea la SEBBE (Belgrad) si la CONSTRUMA (Budapesta). O alta componenta consta in organizarea de misiuni economice si actiuni de promovare a exporturilor in strainatate. In acest an firmele din domeniul constructiilor au participat la 4 misiuni economice in SUA, Argentina-Brazilia, Columbia-Peru-Chile, Federatia Rusa, pentru 2012 fiind propuse misiuni economice in Irak, Olanda, Albania si Rusia”, a mai precizat Andreea Paul-Vass.

Desi nu a explicat motivul pentru care proiectul bugetului de stat nu a fost inca depus la Parlament pentru ratificare, aratand ca „motivele sunt multiple, cel principal fiind legat de negocierile prelungite cu partenerii externi ai tarii noastre – respectiv FMI, Banca Mondiala si Comisia Europeana”, consilierul de stat a prezentat cateva exemple de alocari de fonduri pentru lucrari publice in domeniul constructiilor in anul 2012. „In cazul MDRT, fondurile alocate subprogramului pentru alimentarea cu apa, canalizarea si epurarea apelor uzate aproape s-au dublat (+93%), ajungand la 450 milioane de lei. Pentru reabilitarea termica a cladirilor de locuit vor fi disponibili 70 milioane de lei, in scadere cu 52% fata de anul 2011, iar celelalte alocari sunt: pietruirea drumurilor si asfaltari - 150 milioane de lei, constructii de locuinte pentru tineri prin ANL - 110 milioane de lei, sisteme integrate de apa pentru localitati cu populatia sub 50.000 locuitori - 85 milioane de lei, reabilitarea si modernizarea infrastructurii culturale si dotarea de sedii pentru asezaminte culturale - 30 milioane de lei, reabilitarea unor blocuri de locuinte din zone defavorizate - doua milioane de lei, lucrari de cadastru imobiliar - 10 milioane de lei, programele “Locuinte sociale pentru comunitatile de rromi” - 4,8 milioane de lei si “Renasterea satului romanesc – 10 case pentru specialisti” - un milion de lei etc. La Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, sumele alocate programelor investitionale sunt in valoare de 10,97 miliarde lei, in crestere cu aproape 1%”, a explicat Andreea Paul-Vass. La o analiza succinta, se poate observa faptul ca, fara sa sublinieze explicit faptul ca bugetul din 2012 al MDRT va fi unul auster, datele indicate denota clar acest fapt, iar din declaratiile recente ale ministrului de resort rezulta ca se incearca o compensare prin atragerea de fonduri europene, mai ales pentru componenta de reabilitare termica. Totusi, pana la aprobarea efectiva a forului din Bruxelles si semnarea documentatiei ce permite realocarea unor fonduri de coeziune este cale lunga, iar firmele de constructii sunt nevoite sa se bazeze in continuare doar pe declaratii. Reamintim faptul ca platile pentru proiectele europene sunt in continuare blocate, iar ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, atragea recent atentia asupra mai multor proiecte cu probleme, in cazul carora este posibila retragerea fondurilor alocate initial. In acest context, cel putin deocamdata, modificarea viziunii liderilor europeni asupra situatiei reale din Romania este improbabila, cu toate ca – tot la nivel declarativ - eforturile membrilor Executivului par a fi incununate de un timid succes.

Andreea Paul-Vass a precizat, in continuarea alocutiunii sale, ca Guvernul mizeaza pe parteneriatul public-privat (PPP) ca pe un instrument pentru crearea unui mediu investitional efervescent, avertizand, insa, ca gradul de risc ce trebuie asumat de partea privata (investitor) este de 52% din total. „Prin legea PPP am propus o noua abordare bazata pe cooperare. Contam pe sprijinul si pe experienta investitorilor nostri pentru a valorifica oportunitatile pe care Romania le ofera. PPP reprezinta un pas major pentru stimularea investitiilor: practic, realocam rolurile, stimulentele si responsabilitatile in functie de prioritati. Am stabilit deja lista proiectelor prioritare in regim PPP, iar sectorul constructiilor reprezinta baza pe care vor fi cladite aceste proiecte, indiferent de domeniu. In transport si infrastructura, ne-am propus implementarea PPP pentru: autostrada Comarnic – Brasov – in regim de concesiune, autostrada Sibiu – Pitesti – 116 km, autostrada Ploiesti – Buzau – Focsani – 133 km, centurile de sud si de nord ale Capitalei, ambele in regim de autostrada, respectiv autostrada Targu-Mures – Iasi – Ungheni – 307 km. Pentru domeniul energetic, propunem: hidrocentrala Tarnita – Lapustesti, finalizarea unitatilor 3 si 4 de la Centrala Nuclearo-Electrica din Cernavoda, termocentrala de la Doicesti, proiectul international AGRI (interconector de gaze Azerbaidjan – Georgia – Romania) si altele. Pentru mediu si agricultura, se impun: amenajarea Canalului Siret-Baragan, dezvoltarea regionala, proiectul Eco din cartierul Ghencea – Bucuresti si proiectul Esplanada, finalizarea Canalului Dunare – Bucuresti, podul rutier peste Dunare, intre Braila si Tulcea etc. In cazul sistemului sanitar se impune tot prin PPP constructia a 6 spitale regionale de urgenta in Timisoara, Cluj-Napoca, Targu Mures, Iasi, Craiova si Bucuresti, iar in justitie urmarim realizarea unui penitenciar in regim de parteneriat public-privat. Dupa cum se observa, sectorul constructiilor ramane conectat la pulsul economiei si va trebui sa intrebuinteze cu multa pricepere arta cresterii sub presiune, avand, insa, un potential important de dezvoltare in anul 2012. Cresterea economica prognozata pentru anul 2012 este cuprinsa intre 1,8% si 2,3%, ca urmare a imbunatatirii activitatii, in special in ramurile industriale cu potential ridicat de export, precum si in sectorul constructiilor, care poate fructifica oportunitatile noilor proiecte de infrastructura necesare in toate domeniile. Investitiile vor constitui un factor important de crestere in anul 2012, avand in vedere nevoia de a moderniza infrastructura publica. Totusi, Romania ramane direct afectata de mersul economiilor europene. Criza datoriilor suverane si turbulentele de pe pietele financiare reprezinta principalele riscuri pe care le intampinam in eforturile noastre pentru revigorare economica. Avem, insa, datoria sa trecem impreuna prin aceste momente incordate, sa facem front comun in fata adversitatii si a vestilor nelinistitoare de pe pietele externe. Sunt timpuri care pun la incercare curajul convingerilor noastre de a face lucrurile bine si puterea investitorilor nostri, dar impreuna sunt sigura ca vom reusi”, a concluzionat Andreea Paul-Vass. Dupa expunere, o parte a celor prezenti in sala de conferinte a contestat rezultatele prezentate de consilierul de stat, mai cu seama pe cele ce se refera la dezvoltarea strict sezoniera a sectorului de constructii, la modalitatea de constructie bugetara etc. Astfel, Claudiu Georgescu, presedintele APMCR, a explicat ca, in opinia sa, predictibiltatea economica reprezinta un demers aproape imposibil pentru firmele din economia reala, deoarece „nu se cunosc detalii legate de proiectul bugetului de stat”. Tot in opinia sa, „cresterea punctuala a valorii investitiilor se datoreaza fenomenului de inflatie si nu este una reala”. In ceea ce priveste sustinerea firmelor pe pietele internationale, Claudiu Georgescu a solicitat ca oficialul guvernamental sa explice modul in care societatile din tara noastra vor fi sustinute de Executiv sa participe la reconstructia Libiei, mai ales ca tara noastra a contribuit inclusiv din punct de vedere militar la solutionarea conflictului din zona. O interventie asemanatoare a avut-o, la finalul conferintei si Valentin Petrescu, presedintele PPTT, ce a semnalat o serie de probleme legate de cooperarea cu institutiile guvernamentale de resort. La randul sau, Andreea Paul-Vass a precizat ca proiectul de buget pentru anul 2012 va fi supus atentiei publice in curand, urmand a fi publicat pe portalul Ministerului Finantelor Publice, insa nu a clarificat propunerea de a se sustine o activitate a firmelor romanesti in Libia, cel mai probabil deoarece Guvernul se axeaza pe proiectele de sprijin si pe misiunile economice detaliate anterior.  

In prima parte a lucrarilor conferintei, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a sustinut o alocutiune despre impactul perspectivelor economice din 2012 asupra pietei constructiilor. „Traim intr-o lume globalizata, in care singura sansa este aceea de diversificare a activitatii si de majorare a competitivitatii, pentru a putea face fata cerintelor specifice exportului. Cresterea competitivitatii reprezinta un demers dificil nu numai pentru Romania: de exemplu, un plan strategic al Uniunii Europene viza ca in anul 2010 comunitatea UE sa devina mai competitiva fata de SUA si Japonia, ceea ce nu s-a transpus in practica, iar perspectivele s-au indepartat. Singurul proiect viabil pentru viitor este acela ce vizeaza transformarea Romaniei dintr-o tara europeana cu valoare de pasiv, intr-una ce reprezinta un activ. Revenind la realitate, cresterea economica (a Produsului Intern Brut – n.r.) nu se datoreaza constructiilor, care au inca o contributie nesemnificativa la formarea PIB, ci in special industriei, cu precadere ramurilor sale orientate spre export. Daca un reviriment este clar exclus in 2012, singurele variante ce mai raman sunt cele de criza sau recesiune. Romania a depasit (statistic sau tehnic) recesiunea la data de 31 martie 2011, dar nu trebuie uitat faptul ca situatia de criza se perpetueaza. Practic, recesiunea constituie o parte a crizei economice (ca intreg), ce afecteaza tara noastra si, din fericire, nu ne aflam in criza financiara. BNR are ca obiectiv sa nu se ajunga in situatia ca toti contribuabilii la bugetul de stat sa aloce bani pentru a salva o banca prea importanta pentru a falimenta. Astfel, expertii bancii centrale au luat toate masurile care sa protejeze bugetul in aceasta privinta. De fapt, nimeni nu cunoaste ce se va intampla anul viitor, dar speram ca previziunile sumbre – enuntate inclusiv de Nouriel Roubini – despre declansarea unui nou val de recesiune sa nu se adevereasca. Totusi, nu a venit inca timpul ca o alta criza sa fie declansata de oriunde altundeva decat din SUA, iar aceasta tara dispune de mecanismele necesare evitarii tuturor riscurilor”, a declarat consilierul guvernatorului BNR. Interpelat de Tiberiu Andrioaiei cu privire la posibilitatea ca sumele din depozitele populatiei si firmelor, evaluate de directorul general al PSC la 50 miliarde euro, sa fie eventual utilizate pentru investitii, Adrian Vasilescu a facut cateva precizari in acest sens. „Sumele detinute de populatie si firme in bancile din Romania sunt foarte putine, iar in acest moment in banci exista depozite de 42 miliarde euro (nu de 50 miliarde euro), din care doar 25,5 miliarde euro constituie averea populatiei. Suntem o tara foarte saraca, acesti bani fiind foarte putini. De altfel, numai 0,6% din cheltuielile unei gospodarii sunt alocate pentru investitii precum constructia de locuinte sau cumpararea unui teren, ceea ce inseamna ca finantarea unor lucrari din asemenea surse este iluzorie. Din diferite motive, populatia se teme de investitii si nu are o cultura formata in acest sens", a concluzionat consilierul guvernatorului BNR. Intrebat in ce mod ar trebui sa actioneze pe termen scurt societatile din bransa de constructii pentru a crea premisele unei dezvoltari durabile a sectorului, cu scopul de a contribui mai puternic la formarea PIB (si, implicit, sa redevina motorul economiei nationale), Adrian Vasilescu a declarat – in exclusivitate pentru Agenda Constructiilor – ca singura sansa a acestora consta in cresterea si/sau imbunatatirea nivelului de calitate a lucrarilor executate. Pentru informatii suplimentare, www.psc.ro