RETTER: Portofoliu de 120 milioane euro si crestere de 30% in primul semestru 2025 |
Antreprenori & Dezvoltatori Publicat de Elena Icleanu 11 Sep 2025 06:20 |
![]() In continuare Dipl.-Ing., Dipl.-Wirtsch.-Ing. Guido Retter, CEO al RETTER Projectmanagement, prezinta principalele repere ale activitatii companiei, precum si strategia si obiectivele pe care le are pentru perioada urmatoare.
- La ce proiecte de infrastructura de transport lucrati in aceasta perioada si in ce stadiu sunt acestea?
- RETTER Projectmanagement este implicata in prezent urmatoarele proiecte majore de infrastructura rutiera:
• Autostrada A0 - Centura Bucuresti, Segment Nord, Lot 1 (circa 17,5 km), cu CNAIR SA ca beneficiar, se afla in prezent in curs de executie. RETTER realizeaza sectorul de 8 km cuprins intre km 12+120 si km 20+000 (Buftea DN1A - Corbeanca DN1), respectiv Sectorul 3 (km 12+120 - 16+160) si Sector 4 - restul pana la 20+000. In sarcina RETTER Group intra constructia tuturor celor 10 poduri prevazute pe acest tronson, inclusiv doua pasaje de mari dimensiuni - unul de 733 m si altul de 650 m -, precum si un nod rutier. Dintre aceste poduri, doua traverseaza raul Dambovita si raul Baldana, lucrarile la acestea fiind deja in derulare. Tinta companiei RETTER este de a da in trafic cei 8 km de autostrada lucrand intr-un timp accelerat, cu tehnologii adecvate si resurse proprii, inainte de termen! Acest lucru ar face posibila folosirea bucatii finalizate intre DN1 si Corbeanca, cu continuitate intre Corbeanca si DN1A.
![]() • Pasajul peste DN1 la Therme Bucuresti, deschis traficului in 2 august 2025, beneficiar fiind Therme Nord Bucuresti SRL. Noul pasaj suprateran reprezinta un punct de referinta pentru infrastructura din nordul Capitalei, contribuind semnificativ la fluidizarea traficului pe una dintre cele mai aglomerate artere rutiere din Romania.
• Autostrada A7, Lot 1 (Dumbrava - Mizil), cu o lungime de aproximativ 21 km, a fost data in trafic la sfarsitul anului 2024 si receptionata de catre beneficiarul CNAIR SA in mai 2025. In prezent, RETTER lucreaza la dezmembrarea organizarii de santier. Serviciile oferite au inclus pachetul complet de proiectare si executie.
Portofoliul actual al RETTER Projectmanagement depaseste valoarea de 120 de milioane de euro in proiecte gestionate, cu un orizont de implementare intins pe urmatorii 2 ani.
- Cum a evoluat activitatea companiei in prima jumatate a acestui an si ce estimari aveti pentru urmatoarele luni si in perspectiva (2026-2030)?
- Prima jumatate a anului 2025 a confirmat trendul ascendent din ultimii ani, cu o crestere a cifrei de afaceri de 30% fata de aceeasi perioada din 2024. Estimam pentru a doua jumatate a anului o intensificare a activitatii, odata cu accelerarea implementarii proiectelor deja in derulare. Pe termen mediu (2026-2030), anticipam o consolidare a pozitiei in domeniul infrastructura mare, odata cu cresterea complexitatii investitiilor in infrastructura nationala si regionala.
In 2024, compania a inregistrat o cifra de afaceri de 581 milioane de lei, iar pentru 2025 estimam o scadere, ca urmare a predarii in luna mai 2025 a unuia dintre proiectele finalizate.
Comparativ cu semestrul I din 2024, rezultatele din primele sase luni ale anului 2025 arata o crestere de 30% atat ca volum al proiectelor gestionate, cat si ca valoare facturata, confirmand directia stabilita prin strategia de dezvoltare.
![]() - Cum vedeti evolutia investitiilor in infrastructura in 2025 si cum credeti ca se va dezvolta aceasta pe termen scurt si mediu, avand in vedere reducerea cotei finantarilor europene si disponibilitatile bugetare limitate?
- Investitiile in infrastructura vor continua sa reprezinte o prioritate, insa ritmul implementarii depinde de capacitatea de absorbtie a fondurilor si de asigurarea cofinantarii nationale. Pe termen scurt, este evident sa apara intarzieri cauzate de constrangerile bugetare, dar pe termen mediu Romania are oportunitatea de a mentine un ritm sustinut al dezvoltarii, prin combinarea finantarilor europene, nationale si a unor mecanisme alternative de finantare cum ar fi parteneriate public-private/ concesiuni.
- Ce solutii considerati ca exista pentru acoperirea sumelor necesare finalizarii marilor proiecte de infrastructura de transport? De ce nu se poate lua in considerare posibilitatea de parteneriate public-private, in acest moment?
- Printre solutiile viabile se numara:
• cresterea gradului de utilizare a imprumuturilor cu dobanzi avantajoase prin BEI sau BERD;
• atragerea capitalului privat, prin mecanisme de concesiune si parteneriate public–private (PPP), in proiecte strategice atat la nivel national, cat si european, cu un potential ridicat de recuperare a investitiei - in special in actualul context geopolitic, marcat de reprioritizarea investitiilor in domeniul apararii si inarmarii. Un exemplu relevant este mecanismul SAFE, la care a aderat si Romania, ce sustine proiecte cu impact strategic prin finantare favorabila si cooperare intre state membre.
• prioritizarea investitiilor cu impact strategic si economic major.
PPP-urile sunt inca dificil de implementat pentru proiecte de infrastructura mare din Romania, cand discutam de autostrazi, din cauza unei aplicari defectuoase a cadrului legislativ si a riscurilor impartite inechitabil intre sectorul public si privat, care creeaza probleme in finantarea proiectului. Pe termen mediu, acestea pot deveni o optiune reala.
![]() - Ce alte impedimente ar putea infrana absorbtia fondurilor si dezvoltarea proiectelor in termene, in acest moment?
- Principalele impedimente pornesc de la pregatirea precara a proiectelor, in special in faza de studiu de fezabilitate (SF). Un impediment major este dat si de lipsa predictibilitatii in derularea proiectelor in termenele anuntate, cauzata in principal de constrangeri bugetare. Acestea determina, la randul lor, neclaritate in procesul de prioritizare a proiectelor la nivel guvernamental.
Alte obstacole semnificative sunt reprezentate de durata mare a proceselor de avizare si autorizare, deficitul de forta de munca specializata, precum si de mecanismele financiare inadecvate pentru gestionarea fluctuatiilor de pret la materiale si energie, care afecteaza planificarea si executia lucrarilor.
- Care sunt principalele provocari pe care le intampinati in activitate, in prezent, in industria constructiilor?
- Cea mai mare provocare rezulta din incertitudinea generata de contextul macroeconomic care afecteaza predictibilitatea proiectelor. Pe baza acestui fapt se amplifica si mai mult deficitul de personal tehnic calificat si nivelul ridicat de migratie a specialistilor, dar si volatilitatea pietei materialelor, in parametri de cantitate, calitate si logistica.
Provocari majore sunt generate si de scaderea, respectiv oprirea productiei industriale de materiale de baza - in special a otelului, precum si de lipsa unei baze interne de productie creste dependenta de importuri si vulnerabilitatea lantului de aprovizionare.
![]() - Care sunt directiile de actiune viitoare, in vederea dezvoltarii companiei?
- RETTER Projectmanagement implementeaza in prezent doua proiecte principale finantate prin fonduri europene:
• PRC 1.4.1 Investitii tehnologice in IMM-uri (program ADR Centru), prin care compania a accesat fonduri pentru achizitia de echipamente care utilizeaza tehnologii avansate, instruire profesionala si consultanta tehnica;
• Proiect de digitalizare prin PNRR Componenta C9, pentru adoptarea solutiilor software, licente, automatizare de procese si formare digitala a personalului.
Aceste investitii sunt deosebit de importante pentru noi, deoarece achizitia de echipamente si tehnologii inovative ofera RETTER un avantaj competitiv in gestionarea proiectelor complexe (autostrazi, pasaje etc.) in special prin componenta de mobilitate. In activitatea noastra, proiectarea si mobilitatea sunt strans interconectate. O proiectare bine realizata isi atinge adevaratul potential atunci cand este sustinuta de capacitatea de a interveni rapid si eficient pe teren. Mobilitatea echipelor si a echipamentelor permite transpunerea prompta a planurilor in realitate, reducand timpii de executie si optimizand resursele.
De asemenea, cele doua proiecte ne ajuta in formarea continua a angajatilor si consolidarea know-how-ului intern si ne permit sa avem o echipa internationala multidisciplinara - formata din specialisti romani, italieni, germani si greci - compatibila cu standardele moderne de lucru. Aceasta structura reduce dependenta de resurse externe si asigura o abordare performanta a proiectelor complexe.
![]() Digitalizarea proceselor, inclusiv implementarea tehnologiilor BIM, contribuie la cresterea eficientei, preciziei planificarii si transparentei in executie, criterii esentiale intr-un mediu competitiv. In prezent, investitiile in digitalizare si BIM nu mai sunt doar un avantaj, ci o cerinta tot mai des intalnita si, in unele cazuri, chiar restrictiva, fiind utilizata ca indicator de evaluare in proiectele de achizitii publice.
Sediul din Sibiu reprezinta un pas important pentru cresterea vizibilitatii si intarirea identitatii noastre ca firma de constructii. Este mai mult decat o investitie in spatiu de lucru - marcheaza o etapa noua in evolutia companiei. In constructii, santierul este adesea cartea de vizita a unei firme, insa prin acest spatiu vrem sa transmitem si in afara santierului cine suntem si ce valori ne ghideaza. Am readus la viata o cladire veche, care pastreaza amprenta istoriei, realizand o conexiune intre generatii, intre patrimoniul trecutului si perspectiva moderna a companiei. Pentru noi, acest sediu este un loc care ne inspira, ne uneste echipa si reflecta seriozitatea si stabilitatea pe care dorim sa le oferim partenerilor nostri.
- Ce inovatii tehnice ati introdus pe santierele de infrastructura in ultimii ani?
- RETTER investeste constant in dezvoltarea de solutii inovative, menite sa raspunda cerintelor actuale din infrastructura si constructii, iar in acest sens deja am bifat cateva premiere la nivel national, si nu numai.
• Dezvoltarea tehnologiei - structura cu cale joasa - folosita la Pasajul Therme peste DN1 - Bucuresti. Aceasta tehnologie a revolutionat modul de executie a podurilor, permitand mentinerea traficului deschis pe durata lucrarilor. Continuam optimizarea acestor solutii pentru a reduce si mai mult restrictiile de circulatie, raspunzand astfel unei cerinte tot mai presante - si in unele cazuri obligatorii - de minimizare a impactului asupra traficului. Pentru a reduce disconfortul participantilor la trafic, structura pasajului a fost realizata integral la sol, in premiera pentru Romania, pe o platforma temporara adiacenta DN1 si montata pe pozitie intr-o singura noapte, intr-un interval de doar 6 ore - o premiera pentru infrastructura rutiera din Romania. Aceasta performanta a fost posibila datorita unei colaborari interdisciplinare exemplare intre echipele de proiectare (SSF RO) si de executie (RETTER) care au proiectat si implementat o solutie modulara cu elemente prefabricate (grinzi metalice, antretoaze compozite si placi din beton armat), care a permis o executie rapida, precisa si sustenabila, fara intreruperi semnificative ale circulatiei intr-un nod rutier esential.
![]() • Optimizarea grinzilor prefabricate - tip VFT-WIB. Alaturi de partenerul SSF, implementam o noua etapa inovatoare, care consta in zincarea armaturii rigide, pentru prima data in Europa. Scopul acesteia este imbunatatirea duratei de viata a structurii, conform cerintelor actuale de proiectare pentru cicluri de viata de 100–120 de ani, in cazul podurilor.
• Colaborarea cu Maurer Germania - aparate de reazem performante. In proiectarea podurilor si a structurilor complexe, performanta aparatelor de reazem si a rosturilor de dilatatie este la fel de importanta ca inovatia structurala propriu-zisa. Un exemplu relevant este podul Therme cu cale joasa, unde inaltimea totala a grinzii trebuia sa respecte conditii stricte: pentru a obtine echilibrul perfect intre gabarit, rezistenta si functionalitate, a fost necesara inovarea nu doar la nivelul structurii, ci si al componentelor esentiale precum aparatele de reazem. Colaborarea interdisciplinara dintre departamentele noastre de dezvoltare si firma Maurer a facut posibila integrarea unor aparate de reazem de inalta performanta, care permit si proiectarea unei solutii eficiente, durabile si compatibile cu toate constrangerile tehnice si de trafic, mai ales in ceea ce priveste montajul, care s-a realizat cu o inchidere de trafic de 5 ore, pe timp de noapte.
• Targetarea pietei feroviare (CFR). Noua generatie de poduri cu grinzi metalice inglobate in beton, de tip VFT-WIB, se integreaza pe reteaua de cai ferate din Romania prin solutiile VTR Rail, iar mai recent prin VTT Rail - poduri modulare pe grinzi cu inima plina si calea de rulare jos.
![]() • Continuarea investitiilor in tehnologii de ultima generatie, prietenoase cu mediul si orientate spre reducerea timpilor de executie. De exemplu, hidroizolatia poate fi aplicata mult mai devreme, scurtand intregul proces la doar 7 zile - o reducere de peste 75% a timpului fata de metodele traditionale. Diferenta fata de aplicarea sistemului clasic consta in pregatirea suprafetei pentru aplicarea primului strat al hidroizolatiei, pe baza de rasina. Suprafata este prelucrata cu bile de otel, intr-un proces recuperabil si automata aspirare a prafului, ceea ce creeaza o aderenta superioara a rasinii. "Zero praf" reprezinta un avantaj esential intr-o zona cu restrictii de mediu
• Cresterea gradului de mobilitate si a vitezei de implementare in conceptul modular de poduri prin ridicarea vitezei de montaj al prefabricatelor cu minim 30%. Aceasta crestere este posibila prin echipamente de ridicare de ultima generatie, cum ar fi, de exemplu, macaraua Liebherr LRT 1130-2.1, prima macara pe pneuri pentru terenuri accidentate din Romania de acest tip si cel mai modern existent pe piata, prezentat in premiera mondiala in cadrul expozitiei Bauma 2025 din Germania, cu o capacitate maxima de ridicare de 130 de tone, nemaifiind necesare procedurile de calare si decalare.
|