Asociatia Tasuleasa Social a prezentat la Brasov prototipul „Modul de gazduire pe Via Transilvanica” - un nou standard pentru ospitalitatea rurala sustenabila  - un concept arhitectural ce redefineste ospitalitatea rurala sustenabila in Romania, pe singurul traseu de lunga distanta din tara noastra.

 

Prototipul prezentat reprezinta prima iteratie dintr-o retea extinsa de module de gazduire ce vor fi amplasate de-a lungul traseului, fie in zone izolate, acolo unde exista un deficit de infrastructura turistica, fie in comunitati cu populatie imbatranita, unde nu exista alte posibilitati de cazare. Intentia noastra este de a plasa in teren primele exemplare in sezonul 2026, iar in 5 - 7 ani sa ajungem la aproximativ 100-200 de astfel de module de cazare. 

Prin aceasta initiativa, Via Transilvanica isi propune sa contribuie in continuare la regenerarea rurala responsabila, demonstrand cum arhitectura, designul sustenabil si implicarea comunitatilor pot redefini experienta turismului romanesc. 

"Modulul de gazduire pe Via Transilvanica e mai mult decat o constructie. E o promisiune. Ne-am dorit sa aratam ca ospitalitatea rurala poate fi contemporana, sustenabila si in acelasi timp profund ancorata in identitatea noastra. Aceste constructii nu sunt doar locuri de dormit; reprezinta punti intre oameni. Fiecare modul pus intr-o gospodarie inseamna o sansa in plus pentru comunitatile prin care trece traseul, aducand venituri si energie acolo unde infrastructura lipsea, iar Via Transilvanica devine un drum care regenereaza, nu doar conecteaza. Astfel putem contribui in mod direct cu respect pentru natura, pentru traditiile locale, pentru cei care traiesc pe aceasta carare si pentru generatiile ce vin”, a declarat Alin Uhlmann Useriu, presedintele Asociatiei Tasuleasa Social. 

 

Modulul a fost creat dupa un concept al arhitectului Dorin Stefan, unul dintre oamenii care au sprijinit inca de la inceput proiectul Via Transilvanica, iar acesta s-a materializat in urma experientei sale la pas de pe traseu. Aceste structuri sunt concepute pentru a integra designul contemporan in peisajul rural, demonstrand respect pentru natura si pastrand amprenta identitara a satului romanesc. Constructia are ca inspiratie anexele gospodaresti si fanatele ce pot fi intalnite pe oricare dintre portiunile traseului, iar ca expresie ne-am propus sa le conectam cu ritmul si simetria bornelor Via Transilvanica.

Acest modul usor din lemn se ridica pe fundatii metalice insurubate si grinzi metalice, pentru a avea un impact redus asupra solului din zonele protejate. El poate fi integrat in orice zona prin utilizarea lemnului ca materie prima, ce constituie atat structura, cat si elementele fatadei si peretii. Prin folosirea elementelor naturale ca baza de constructie, ne-am propus sa redam caracterul sustenabil si durabil exprimat prin insasi misiunea si valorile Via Transilvanica.

Impreuna cu echipa Inginerie Creativa, imbunatatim functionalitatile si modularitatea acestei constructii pentru a se adapta la orice forma de relief, la orice infrastructura edilitara si, desigur, la nevoile drumetilor si a comunitatilor locale.

"Desi are dimensiuni reduse, modulul este proiectat cu aceeasi rigoare inginereasca aplicata in industrii precum automotive sau cea aerospatiala. Rezultatul este un spatiu compact, eficient energetic si usor de instalat, cu un nivel ridicat de performanta tehnica si calitate arhitecturala”, a completat Marius Soflete, co-fondator Inginerie Creativa. 

Proiectul propune o abordare integrata a ospitalitatii: sustenabila, scalabila si adaptata contextului rural romanesc. Este coordonat de o echipa tanara, in frunte cu arhitectul Paul Burzo, parte din echipa Via Transilvanica, si realizat in parteneriat cu un colectiv de ingineri si specialisti care au demonstrat ca inovatia, rigoarea si pasiunea pot redefini standardele constructiilor sustenabile din Romania. Prin lansarea acestui prototip, Via Transilvanica deschide un nou capitol in dezvoltarea traseului - unul in care drumetii, mai ales cei tineri, comunitatile si arhitectura contemporana se intalnesc intr-un model comun de convietuire si respect pentru patrimoniul natural si cultural. 

Evenimentul, desfasurat la Brasov, in spatiul unde a fost construit si montat primul astfel de modul a reunit echipele implicate in dezvoltarea prototipului cu diverse comunitati de tineri arhitecti, ingineri si lideri din industriile creative, intr-un dialog deschis despre arhitectura rurala sustenabila si rolul Via Transilvanica in regenerarea comunitatilor locale. 

La realizarea acestui prototip au contribuit: arhitectul Dorin Stefan, echipa Inginerie Creativa, compania EGGER - care este alaturi de proiectul Via Transilvanica inca de la inceput, din 2018, si noul partener de infrastructura sustenabila: E-INFRA.