Vasile Dumitrescu, auditor energetic pentru cladiri: "Fara a intra in prea multe detalii, principala problema specifica acestui domeniu de activitate se reflecta prin faptul ca majoritatea oficialitatilor locale nu solicita, in momentul depunerii actelor aferente emiterii autorizatiei de construire, efectuarea auditului energetic pentru cladiri. De regula, documentatia respectiva se elaboreaza doar atunci cand se realizeaza lucrarile de reabilitare termica a imobilelor de locuit multietajate (in cadrul carora sunt implicati, evident, reprezentantii primariilor), iar legislatia este complet eludata in momentul in care se doreste transcrierea la cadastru a dreptului de proprietate asupra oricarei cladiri, operatiunea respectiva efectuandu-se de catre functionarii publici fara prezentarea certificatului de performanta energetica a imobilului sau apartamentului, obligatoriu pentru orice tranzactie de vanzare-cumparare si, implicit, in vederea inscrierii cadastrale. Toate acestea se intampla datorita faptului ca Legea nr. 372/2005 nu este aplicabila. Unul dintre rarele impulsuri pozitive exercitate asupra pietei auditului energetic pentru cladiri este generat de desfasurarea programului «Prima Casa», unde se emit certificate de performanta energetica numai pentru ca bancile participante nu acorda credite in lipsa acestor documente, existand, insa, pretentia ca locuintele respective sa se incadreze in clasa energetica B sau cel mult in categoria C. Astfel, cred ca, daca nu exista un temei legal bine stabilit, care sa fie urmat si respectat de toate categoriile de investitori sau factori de decizie, nu poate fi observata o colaborare reala intre diversii specialisti implicati intr-un proiect si auditorii energetici sau autoritatile locale, ceea ce este in detrimentul tuturor. In ceea ce ma priveste, am elaborat certificate energetice mai ales la apartamente existente, situate in blocuri construite pana in anul 1989 si tranzactionate prin programul «Prima Casa», iar in rest am observat ca documentatia respectiva nu se solicita in timpul procesului de construire a noilor imobile si cu atat mai putin in momentul intabularii sau deloc in cazul inchirierii unitatilor locative. Referindu-ma la circumstantele acestei branse, care – desi dispune de instrumente legislative aflate de mult timp in vigoare – se afla tot intr-un stadiu incipient al dezvoltarii, consider ca auditorii energetici sunt bine pregatiti din punct de vedere profesional si dispun de logistica si instrumentele necesare derularii in bune conditii a activitatii de audit si elaborare a certificatelor energetice la nivel national. Totodata, exista suficienti auditori acreditati in fiecare judet al tarii, astfel incat aceasta activitate sa se desfasoare intr-un mod optim, daca – evident – rolul si importanta sa ar fi percepute intr-un mod corespunzator atat de catre beneficiari, cat si de autoritati. Trecand intr-un alt plan de idei, din punctul de vedere al specialistului in audit energetic, ferestrele termoizolante au unul dintre cele mai importante roluri in ansamblul unei locuinte, indiferent daca este vorba de imobile nou-construite sau de cele supuse reabilitarii. Evident, nu orice tamplarie indeplineste criteriile de performanta solicitate fie prin proiect, fie prin masurile propuse in cadrul auditului energetic, in vederea cresterii performantei de termoizolare a imobilelor. O conditie minimala ar fi aceea ca ferestrele sa fie fabricate de firme serioase, cu o reputatie consolidata pe piata de profil, care sa utilizeze materiale de calitate. Un alt aspect – neglijat in prezent, dar de care ar trebui sa se tina cont in continuare – ar fi acela ca noile ferestre trebuie sa permita un schimb de aer corespunzator intre incinte si mediul exterior, prin elemente specifice (grile) de ventilatie, care ar trebui sa fie prevazute inca din momentul fabricatiei. Concluzionand, trebuie precizat – ca un aspect inedit – faptul ca activitatea unui auditor energetic nu este facilitata nici macar sub aspect legislativ, deoarece nu exista o norma unitara pentru domeniul respectiv, iar o simpla enumerare a bibliografiei specifice poate arata dimensiunea cunostintelor ce trebuie insusite de un asemenea specialist si, evident, prevederile obligatorii impuse prin norme. Astfel, fiind comune pentru constructii si instalatii, se aplica prevederile: OUG nr. 29/2000, cu modificarile ulterioare; Ordinul MLPTL nr. 1850/2002 ce aproba reglementarea tehnica MP 017-02; Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare; Ordinele MLPAT nr. 323/N/2000, 324/N/2000 si 322/N/2000 pentru aprobarea NP 047-2000, NP 048-2000 si NP 049-2000; standardul de stat STAS 4908-85; normativul C 56-2001 etc. In plus, pentru constructii mai trebuie respectate inca zece acte legislative diferite (normative, ghiduri, elemente de fizica a constructiilor etc.), iar pentru specialitatea de instalatii se aplica manualul respectiv, in integralitatea sa si inca noua normative de proiectare si executie, standarde privind modalitatile de calcul al necesarului de caldura in instalatiile de incalzire, standarde de stat, hotarari de guvern si altele".