- Privind in urma, parcursul cladirilor pasive in Romania a fost unul surprinzator de rapid si pozitiv. In doar cativa ani, am trecut de la stadiul de curiozitate teoretica la o realitate solida, vizibila in tot mai multe orase. Ce m-a impresionat mereu este curiozitatea autentica a profesionistilor romani - arhitecti, ingineri, constructori - dar si deschiderea beneficiarilor, care vor nu doar o cladire eficienta, ci un spatiu confortabil, sanatos si durabil. Romania a dovedit ca poate asimila repede concepte complexe atunci cand acestea au logica, transparenta si rezultate masurabile.

De la primele proiecte pilot am ajuns astazi la cladiri performante, certificate international, proiectate si executate local. Tot mai multi specialisti privesc standardul Passivhaus nu ca pe o constrangere, ci ca pe o metodologie de proiectare responsabila. Discutia nu mai este "daca se merita s-o facem pasiva", ci cum putem construi mai bine - un semn clar al maturizarii pietei si al dorintei de a construi responsabil.

- O cladire pasiva certificata se bazeaza pe o metodologie de proiectare integrata, verificata stiintific prin calculul bilantului energetic si confirmata practic pe santier, prin teste de etanseitate si documentarea atenta a tuturor etapelor constructive. Aceasta dubla verificare - empirica si practica - face ca performanta sa nu fie o promisiune, ci o realitate masurata si demonstrabila. Spre deosebire de o cladire "eficienta energetic", unde solutiile pot fi aplicate partial si necorelat (de exemplu, izolatii bune fara un control riguros al puntilor termice sau al ventilatiei), standardul Passivhaus garanteaza o coerenta completa intre proiectare, executie si confortul resimtit in utilizare. Rezultatul este o cladire care ofera un climat interior constant, o calitate excelenta a aerului si costuri de operare extrem de reduse, indiferent de anotimp sau conditiile exterioare.

- Cele mai multe probleme apar atunci cand intentia buna nu este insotita de coordonare intre specialisti. O cladire pasiva functioneaza perfect doar atunci cand arhitectul, inginerul, constructorul si consultantul colaboreaza de la inceput. Greselile frecvente tin de detalii aparent minore - etanseitatea, montajul ferestrelor, continuitatea stratului termoizolant. Acestea sunt insa elemente-cheie care diferentiaza o cladire performanta de una doar "corecta". Mesajul pe care il transmit mereu echipelor este simplu: performanta se proiecteaza, nu se cumpara. O anvelopa coerenta, detalii tehnice clare si o buna planificare in faza de concept valoreaza mai mult decat tehnologiile scumpe adaugate ulterior.

- Evolutia este una naturala, constanta si sanatoasa. In 2016 existau doar cateva proiecte/ initiative, iar astazi vorbim de 35 de cladiri finalizate si certificate Passivhaus - cu o suprafata utila cumulata de peste 8.500 mp (33 rezidentiale si doua nerezidentiale; doua renovari - EnerPHit, iar restul de 33 sunt constructii noi).

In momentul de fata, peste 80 de cladiri aflate in diverse stadii de proiectare/ executie sunt inscrise pe platforma noastra de verificare, asigurare a calitatii si certificare. Atat complexitatea, cat si scara proiectelor sunt in crestere. Totodata, este important de mentionat ca, in realitate, exista un numar mai mare de cladiri pasive in Romania, proiectate si executate conform acelorasi principii, dar care nu au ales drumul certificarii oficiale. Acestea nu sunt incluse in evidente, deoarece procesul de certificare implica o verificare detaliata si documentata a calitatii executiei si performantei. Totusi, aceste initiative contribuie in mod real la cresterea nivelului de competenta si la extinderea culturii cladirilor performante in Romania.

Romanii sunt recunoscuti pentru interesul lor fata de inovatie si performanta dovedita, iar acest lucru se reflecta si in clasamentele internationale: 11 dintre cele 402 cladiri pasive din clasele superioare Plus si Premium din lume se afla in Romania. Pentru comparatie, o cladire "Passivhaus Classic" respecta criteriile standard de eficienta, in timp ce Passivhaus Plus si Premium includ productie semnificativa de energie regenerabila si un bilant pozitiv al energiei primare regenerabile. Acest lucru arata ca profesionistii din Romania sunt receptivi la inovatie si stiu sa o implementeze cu rigurozitate si responsabilitate, atingand performante comparabile cu cele mai avansate proiecte internationale.

In prezent, Romania are peste 150 de proiectanti si consultanti certificati, aproximativ 120 de mesteri calificati si trei certificatori de cladiri activi. Aceasta retea de profesionisti formati reprezinta un capital de cunostinte urias, construit prin colaborari locale si internationale.

In plus, organizatiile precum URBAN INCERC, Ordinul Arhitectilor din Romania, PHAR si platforma Soflete Online asigura formare continua si acces la instruire de calitate. Rezultatul este vizibil: cladirile pasive nu mai sunt exceptii, ci tot mai des exemple de bune practici.

De asemenea, Romania dispune astazi de o gama variata de produse si solutii constructive certificate disponibile pe piata. Mai mult decat atat, patru componente de anvelopa termica si un sistem constructiv dezvoltate si fabricate local au fost certificate de institutul Passivhaus in ultimii 3 ani. Aceasta inseamna ca miscarea pasiva nu aduce avantaje doar beneficiarilor finali, ci creeaza oportunitati de inovare si dezvoltare economica a producatorilor de materiale de constructii.

Pe masura ce aceste cladiri/ solutii devin tot mai vizibile, adoptarea standardului va creste firesc, integrandu-se in procesele curente de proiectare si executie.

- Legislatia europeana a fost un catalizator important. Cerintele nZEB au ridicat nivelul de ambitie si au adus standardul pasiv in prim-planul discutiei profesionale. De fapt, pentru a atinge performanta nZEB, este necesar sa se aplice aceleasi cinci principii ale cladirii pasive - izolare foarte buna, etanseitate, eliminarea puntilor termice, ferestre performante si ventilatie echilibrata cu recuperare de caldura. Criza energetica si pandemia au accelerat aceasta evolutie: tot mai multi dezvoltatori, investitori si institutii publice au inteles ca eficienta nu este un lux, ci o forma de independenta. Cladirile pasive ofera stabilitate, predictibilitate si siguranta in utilizare - lucruri care au devenit prioritati pentru majoritatea dintre noi.

- Principiile de baza sunt simple si universale, dar implementarea lor cere precizie si viziune. O anvelopa termica adecvata si continua, ferestre performante, eliminarea puntilor termice si o ventilatie cu recuperare de caldura bine dimensionata raman pilonii centrali. Astazi, avantajul este ca piata ofera solutii locale competitive - ferestre tripan verificate si certificate, membrane performante, o varietate de materiale termoizolante si sisteme de ventilatie cu adevarat eficiente. Dupa cum mentionam mai sus, Romania are deja patru componente si un sistem constructiv certificate international, produse aici. Asta demonstreaza ca piata nu doar adopta standardul, ci inoveaza si exporta competenta.

- Da, cu siguranta. Se simte tot mai clar o schimbare de mentalitate. Nu mai vorbim doar despre "eficienta energetica", ci despre calitate, confort si responsabilitate. Arhitectii tineri sunt foarte conectati la tendintele europene, iar tot mai multe birouri isi includ in mod natural principiile pasive in procesul de proiectare. Exista deja un nucleu solid de specialisti, companii si institutii care construiesc pe aceleasi valori. Este o transformare care vine din interiorul profesiei, nu doar din obligatia legislativa - si tocmai de aceea cred ca este durabila.

La Passivhaus Institut nu ne masuram succesul in cifre de afaceri, ci in proiecte realizate, oameni formati, parteneriate internationale si cercetare aplicata. Toti acesti indicatori sunt in crestere in Romania si ne confirma ca directia este cea corecta.

Metehnele "clasicilor" dezvoltatori imobiliari vor fi identificate si ocolite de clienti din ce in ce mai bine informati, iar piata se va orienta spre calitate pe masura ce subventiile pentru energie se vor reduce treptat si sigur. Aceasta tendinta este vizibila atat la nivel national, cat si European.

- Le spun ca o cladire pasiva nu este o cheltuiala, ci o investitie in confort si stabilitate. Costurile initiale pot fi usor mai mari, dar se amortizeaza rapid prin facturi minime, durabilitate si valoare de revanzare crescuta. Secretul este proiectarea integrata - o cladire compacta, detalii bine gandite, materiale potrivite si o echipa experimentata. Nu e nevoie de solutii exotice, ci de coerenta si precizie.

Am vazut sute de proiecte in care echipe motivate au reusit performante remarcabile cu bugete rezonabile. De aceea, sfatul meu este mereu acelasi: lucrati cu un proiectant certificat, colaborati si aveti incredere in proces. Rezultatul final este o cladire confortabila, sanatoasa, frumoasa si predictibila - exact ceea ce cautam cu totii.

In concluzie, cladirile pasive au devenit un reper de calitate, nu o exceptie. Romania dispune de proiecte demonstrative, de o comunitate de profesionisti activa si de o piata in crestere. Intr-o perioada in care resursele, clima si costurile impun o schimbare de directie, standardul Passivhaus ofera o cale sigura, verificata si responsabila - pentru cladiri care respecta oamenii si mediul.

Ma bucur sa fac parte din aceasta transformare si sa vad ca, pas cu pas, arhitectura responsabila devine norma, nu exceptia.

 

• Baza de date internationala a cladirilor pasive

• Evenimentul global "Passive House Open Days"

• Programe de formare profesionala in Romania (OAR, URBAN INCERC, PHAR)

• Lista internationala de profesionisti certificati Passivhaus

• Baza de date a componentelor certificate

• Organizatii din Romania:

- Asociatia Casa Pasiva Romania

- Ordinul Arhitectilor din Romania

- Clusterul Pro-nZEB

- Soflete.ro