- Care sunt trasaturile distincte ale proiectelor actuale?

- Indiferent de proiect, urmarim ca acesta sa aiba o trasatura arhitecturala distincta, ceea ce ar trebui sa fie preocuparea oricarui proiectant. Chiar daca elaboram planurile unui restaurant McDonald’s sau ale unui hotel, ne intereseaza arhitectura care, dincolo de aspectul practic al realizarii unui adapost pentru o activitate, reprezinta partea culturala a acestui intreg. Arhitectura este o valoare care nu poate fi cuantificata, fiind comparabila eforturilor unui artist. De aceea se si spune ca arhitectura este la jumatatea drumului dintre inginerie si arta. Daca prin inginerie se asigura pentru o constructie partea de utilitate, prin arta se atribuie acel element in plus care o transforma in arhitectura.

- Ce proiecte aveti in lucru si ce probleme intampinati in desfasurarea activitatii?

- In aceasta perioada de criza avem cu totul alte genuri de lucrari comparativ cu intervalul de dinaintea recesiunii. Ne desfasuram activitatea pe doua componente: pe de o parte, implicarea in proiecte de infrastructura, pentru ca acesta este segmentul mai dinamic al domeniului constructiilor, si – pe de alta parte – participarea la concursurile de arhitectura nationale si internationale, incercand astfel ca, prin intermediul lor, sa identificam lucrari noi. Din acest punct de vedere, lucram la anumite proiecte mari: Piata Presei Libere si Piata Charles de Gaulle, constituind puncte foarte importante in Bucuresti unde este necesara interventia arhitecturii pentru fluidizarea traficului si schimbarea aspectului.

- Imediat dupa anii de maxima dezvoltare a sectorului imobiliar (2007 - 2008), piata de arhitectura/proiectare a inregistrat o scadere dramatica. Veniturile realizate de expertii din domeniul de profil au ajuns sa reprezinte actualmente numai 10% din valoarea consemnata in perioada de expansiune agresiva. Intr-un fel, aceasta criza a avut si efecte pozitive, pentru ca a dus la intelegerea mai exacta a rolului arhitecturii in oras. Acesti timpi de reflexie au facut ca multi arhitecti sa migreze spre zona sociala a orasului. Foarte multi activeaza in ONG-uri sau mici asociatii profesionale legate de patrimoniu si de protectia mediului. Functiunea sociala a arhitecturii curata intreaga profesie de mirajul materialului si gaseste pentru aceasta meserie rolul si pozitia in societate. Totodata, sunt foarte multi arhitecti tineri care aleg sa lucreze in strainatate, in special la birourile europene ce activeaza in China. In afara de criza financiara propriu-zisa, care se manifesta prin lipsa investitiilor si lipsa de interes pentru constructii, birourile de arhitectura/proiectare se confrunta si cu o criza administrativa. Este vorba despre o mare disfunctie legislativa, pentru ca nu exista un singur act normativ care sa rezolve compozitia unui oras. Arhitectul este obligat sa analizeze foarte multe legi, de la cele pentru proprietate pana la cele ce se refera la drepturile de autor. Mai mult, actele normative specifice urbanismului nu sunt legate intre ele, cateodata fiind aproape imposibil sa lucrezi. Spre exemplu, Bucurestiul are nevoie de o reforma administrativa, pentru ca nu este oportuna aceasta forma cu o primarie a Capitalei si sase primarii de sector care, practic, au aceleasi atributii, neexistand o separare clara.

- Cum se contureaza imaginea arhitecturala a mediului urban?

- Din pacate, Capitala este intr-o cadere libera din punctul de vedere al calitatii mediului construit. Este incredibil ce lacune are inca Bucurestiul. Acestea vin dintr-o proasta administrare, care se trage de fapt dintr-o legislatie precara. In tara, alte orase s-au descurcat mult mai bine din acest punct de vedere, cum este cazul localitatilor Brasov sau Sibiu. Sansa noastra de a avea un mediu artificial construit curat, normal si bine gandit este ca fiecare administratie sa aiba la primarie un arhitect. Vad ca o solutie a iesirii din criza a specialistilor angajarea unui arhitect in fiecare localitate. In Romania exista in jur de 3.000 de localitati. Numai daca in fiecare localitate ar exista un arhitect sau un urbanist, dintr-o data cel putin 3.000 de arhitecti, din cei aproximativ 6.000 existenti in tara, ar avea un loc de munca asigurat.