- In plina criza financiara europeana, Romania si-a pierdut credibilitatea. Mai mult, recesiunea economica a evidentiat si mai acut problemele structurale pe care sistemul autohton le are: legislatie pentru achizitii stufoasa si greu de aplicat, conditii contractuale defectuoase, monitorizare precara si evaluare inexistenta a rezultatelor. Desi s-au cheltuit milioane de euro pentru pregatirea personalului din cadrul institutiilor statului in vederea implementarii proiectelor cu fonduri structurale, rezultatele sunt foarte slabe, in conditiile in care nivelul de absorbtie se situeaza cel mult la 15%. Si aceasta pentru ca numerosi specialisti - ingineri, consultanti sau economisti – care sunt pregatiti sa implementeze proiectele cu fonduri europene au fost indepartati. Practic, blocarea posturilor, taierea salariilor si a stimulentelor suplimentare au facut ca echipele de profesionisti sa plece din sistem. Totodata, lipsa banilor, imprumutarea excesiva pentru mentinerea functionalitatii statului, scandalurile politice, furturile la nivel national au facut din Romania o tara din lumea a treia, condusa de o clasa politica dezastruoasa. In esenta, nu criza este motivul pentru starea precara a economiei nationale, ci incapacitatatea si lipsa de viziune a conducatorilor. In perioade de recesiune, trebuie identificate diverse solutii pentru dezvoltare. Dupa reducerea drastica a costurilor, trebuie sa urmeze investitiile. E logic ca atunci cand mediul privat este in dificultate statul sa intervina si reprezinta o stare de normalitate ca, in aceasta perioada de criza, autoritatile sa investeasca in infrastructura. Aceasta nu s-a intamplat, desi se stie ca fondurile alocate pentru dezvoltarea infrastructurii intensifica activitatea unitatilor de productie a materialelor de constructii si a firmelor din domeniile conexe, de la proiectare si consultanta pana la transporturi, executie, intretinere etc.

 

- Anul 2012 a fost extrem de dificil, poate cel mai greu an din istoria post-decembrista pentru constructori. Pentru 2013 nu putem avea decat sperante ca guvernantii vor actiona pe linia dezvoltarii si implementarii unor strategii pentru revigorarea sectorului constructiilor. Pentru proiectanti, 2013 este un an hotarator. Cifra de afaceri din 2012 a companiei noastre a scazut la circa un milion de euro. Am redus la maximum cheltuielile si am incercat sa diversificam si sa personalizam serviciile. Din pacate, domeniul nostru de activitate este strans legat de politica de investitii a statului. Ne propunem pentru 2013 o revenire, bazata pe speranta ca, totusi, Romania mai are nevoie de infrastructura, ca legislatia va fi pusa la punct si ca se va reveni la o piata competitionala.

 

- Expert Proiect 2002 detine un portofoliu impresionant de proiecte de infrastructura, avand ca beneficiari primarii, consilii judetene si ministere. Dintre planurile elaborate in prezent de firma noastra, le putem mentiona pe cele pentru zona de agrement Ciric si pasajul Octav Bancila din Iasi, largirea si modernizarea bulevardului Mamaia din Navodari, amenajarea pietei Ovidiu din Constanta, regenerarea urbana a ariei Lapusneanu – Piata Unirii (Iasi), promenada turistica din Eforie Nord, centrul istoric si amenajarea strazii Techirghiol din Constanta etc. In 2012, un capitol important pentru Expert Proiect 2002 a constat in pregatirea proiectelor pentru variantele de ocolire Vatra Dornei si Pascani, cu impact deosebit pentru fluidizarea traficului din regiune. Cele mai mari realizari din 2012 sunt studiile de fezabilitate pentru podurile de la Cosmesti si Slatina. Pentru aceste obiective au fost studiate mai multe variante constructive, urmand ca, pe baza investigatiilor ce includ criterii multiple si a analizelor cost/beneficiu, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania sa decida varianta optima. Solutiile au fost elaborate de inginerii Expert Proiect 2002 pana la nivel de detaliu, avand ca suport calcule structurale extrem de riguroase. Proiectul a fost condus de ing. Cristian Vilcu, in asociere cu echipa de la firma Betarmex, indrumata de prof.  Florian Burtescu. De asemenea, cel mai recent contract semnat de firma noastra vizeaza intocmirea studiului de prefezabilitate pentru Autostrada Sudului. Acest proiect deschide un capitol nou in dezvoltarea infrastructurii de transport. Prin pregatirea acestei documentatii, factorii de decizie vor avea la dispozitie o analiza pertinenta a variantelor de traseu, totalizand 1.000 de km de autostrada. Cercetarea va tine cont de factorii de trafic, socio-economici, de pret si de mediu si va evidentia cea mai fezabila varianta din punct de vedere tehnico-economic.