- Sunt mai multe aspecte de luat in calcul din punct de vedere legislativ, deoarece pana acum 2 ani nu a existat metodologie de aplicare a legislatiei. Practic, abia in ianuarie 2023 a fost publicat Normativul MC 001 in Monitorul Oficial si a intrat apoi in vigoare. Prin MC 001 se stabilesc metodele de implementare ale NZEB. Iar in iulie 2024, deci acum un an, a mai fost o modificare a Legii nr. 372 prin Legea 238! In cei 5 ani, s-a discutat mult mai mult despre eficienta energetica, cu riscul chiar ca aceasta sa fie perceputa ca singura perspectiva a unei cladiri, ceea ce este simplist si nu acopera toate dimensiunile unui imobil despre care sa spunem ca are si valoare arhitecturala. O cladire are mai multe atribute decat cel al eficientei energetice si este important sa realizam dimensiunile calitative care tin de starea de bine, de frumos, de componenta culturala pe care o aduce arhitectura mediului construit. Desi s-a discutat mult in cadrul profesionistilor, in continuare, pentru publicul larg - beneficiarul final -, conceptul NZEB este destul de tehnic si inaccesibil. In acest sens, anul acesta, impreuna cu Asociatia Centrul Roman de Politici Europene (CRPE), am elaborat Ghidul beneficiarului NZEB, prin care ne propunem sa traducem legislatia intr-un limbaj mai accesibil si mai intuitiv, atat pentru institutii, cat si pentru dezvoltatori sau beneficiarii finali ai unei constructii NZEB. In curand, Ebook-ul va fi disponibil si pe site-ul nostru.

 

- In primul rand, as sublinia predictibilitatea legislativa. In 5 ani au fost 3 modificari si urmeaza una si in 2026, conform articolului 15, litera b) privind asigurarea eficientei energetice din Legea nr. 238/2024. De exemplu, "Articolul 15 se modifica astfel: cladire al carei consum de energie este aproape egal cu zero - cladire cu o performanta energetica foarte ridicata, la care consumul de energie pentru asigurarea performantei energetice este aproape egal cu zero sau este foarte scazut si este acoperit astfel:

a) in proportie de minimum 30%, cu energie din surse regenerabile, dupa cum urmeaza:

(i) in proportie de minimum 10%, cu energie din surse regenerabile amplasate la fata locului;

(ii) in proportie de minimum 20%, cu energie produsa din surse regenerabile certificata prin garantii de origine in conformitate cu prevederile legale in vigoare;

b) intr-o proportie minima de energie din surse regenerabile amplasate la fata locului sau in apropiere, prin hotarare a Guvernului, incepand cu anul 2026".

In al doilea rand, mentionez ca nu functioneaza un mecanism de control in executie, de detaliu, asa cum exista de exemplu la ISU, prin care sa se verifice in teren, la finalizarea santierului, masurile si cum s-au implementat. "Ce nu se controleaza, nu se executa" - spune un principiu din management care se aplica si in cazul santierelor. Lipsa de control exigent face ca unele principii sa fie considerate facultative. Acest control este prevazut in legislatie si ar trebui sa se realizeze prin ISC (Inspectoratul de Stat in Constructii), insa probabil mecanismul nu este "acordat" cu realitatea. In cadrul proiectelor publice, finantarile depind de respectarea eficientei energetice, iar de 2 ani cladirile nou construite sau reabilitate au inclus si conformarea NZEB inca de la inceput. In al treilea rand, exista inca o "distanta de timp" intre teorie, legislatie, proiectare, executie si buna mentenanta. Schimbarea dureaza.

 

- Targurile de specialitate, precum NZEB Expo, organizate de doua ori pe an, ne arata o crestere a pietei din punct de vedere al produselor disponibile. Exista mai multa competitie, mai multe firme care propun solutii mai durabile si unele mai accesibile si ca pret. Daca in urma cu 5-6 ani erau mai putine firme pregatite pentru a raspunde specificatiilor din punct de vedere al eficientei energetice, in prezent sunt mult mai multe si mai bine pregatite pe subiect, inclusiv cu studii de caz implementate cu succes. Din punct de vedere al accesibilitatii, este un intreg subiect care tine si de factori macroeconomici care influenteaza ecuatia construirii: inflatia, majorari fiscale, lipsa fortei de munca din executie, variatii ale preturilor materialelor, costul energiei - industria de productie a materialelor de constructie fiind una energofaga. Recent, pe 13 octombrie 2025, am fost la Property Forum si a fost un sondaj in sala cu intrebarea "Cat va costa metrul patrat pentru cladiri de locuinte in 2030?". Accesibilitatea locuirii, pentru mine personal, este o intrebare care ma preocupa de ceva ani, avand in vedere ca este cel mai amplu program autorizat anual, cu peste 25.000 de autorizatii emise. In ultimii 2 ani observam o relativa constanta a numarului de proiecte rezidentiale, cu o variatie de 4,4%, conform datelor INS.

 

- Educatie & Comunicare. Numai prin amendare nu se rezolva problemele de fond. Exemple de bune practici care sa explice cum s-au rezolvat si transpus in conceptul arhitectural, in proiectare si apoi in santier legislatia privind eficienta energetica. Deja in proiectele publice, componenta NZEB este implementata si exista exemple de buna practica. In plus, prin mecanisme de consultanta, ghiduri de buna practica atunci cand se emit autorizatii de construire, autoritatile pot veni in ajutorul beneficiarilor. Exista un public de 25.000 de persoane anual care sunt direct interesate si care au nevoie de consiliere. Ei vor investi zeci de mii de euro pentru a construi casa proprie si este bine sa construiasca durabil. Daca oamenii inteleg ca beneficiile eficientei energetice - cum ar fi facturi mai mici la electricitate si/ sau gaz, case fara mucegai in colturi, o viata mai sanatoasa si la propriu si la figurat - sunt reale, sunt mai dispusi sa accepte schimbarea. Prin exemple de bune practici si conferinte pe parcursul anului din partea directiilor de arhitect-sef ale consiliilor judetene si ale oraselor se pot prezenta principiile si beneficiile concret. Arhitectii-sefi au responsabilitatea viziunii pe termen lung, sunt reprezentantii autoritatii, ar putea fi formatori de opinie si ar trebui sa stie cel mai bine realitatea din teren. A construi mai bine este un rezultat al efortului intregii societati: beneficiari, arhitecti, autoritati, constructori. O abordare constructiva din partea autoritatilor ar putea fi o implementare treptata si din timp a reglementarilor, prin stabilirea unor jaloane intermediare si comunicarea acestora catre public si catre specialisti. Obligatia de a creste exigentele de performanta energetica a cladirilor este cunoscuta cel putin din anul 2010, prin Directiva europeana 2010/31/UE. Cu toate acestea, in intervalul 2010-2023 nu prea s-au facut modificari semnificative, iar metodologia de calcul a fost publicata cu mult dupa ce a devenit obligatorie. Iar in ce priveste controlul calitatii, tot aceasta directiva cere un sistem de control independent al certificatelor de performanta energetica (certificatul de performanta energetica este documentul care atesta, printre altele, daca o cladire este NZEB sau nu).

 

- Pentru viitor, vrem sa consolidam segmentul B2B prin proiecte unde avem multa experienta relevanta: retail, cartiere cu functiuni mixte, energie verde, educatie si consultanta de specialitate. Vrem sa dezvoltam un departament distinct privind Dezvoltarea Durabila - Sustenabilitatea. Pe termen mediu, obiectivul este sa finalizam autorizatiile si proiectele tehnice pentru proiectele deja contractate, sa ducem la final santierele la care am obtinut autorizatii in 2025. Recent, am finalizat autorizarea unui proiect complex in zona de energie regenerabila - parcuri fotovoltaice, iar aceasta experienta este valoroasa. In ultimii 2 ani am obtinut aprobarea pentru doua PUZ-uri pentru doua cartiere la care urmeaza sa incepem autorizatiile, respectiv santierul in 2026. De asemenea, in 2025 ne-am axat pe activitati de consultanta si educatie. Am inceput colaborari cu rol educational pentru tineri arhitecti, designeri, prin cursuri de specialitate la invitatia partenerilor specializati in organizarea de cursuri. Trebuie adaugat ca toate proiectele pentru cladirile noi la care am lucrat din 2020, chiar din faza de concept, au luat in calcul principiile NZEB si de buna practica din domeniu. In prezent, am parcurs cu succes etapele pentru doua PUZ-uri cu destinatie rezidentiala si functiuni mixte. La aceste doua proiecte mai ample urmeaza obtinerea autorizatiilor de construire pentru fiecare faza. De asemenea, asteptam demararea mai multor santiere, dintre care unul este cel al unei scoli publice, care este mai deosebit prin componenta educationala. Asteptam alegerea constructorului si a finantarii. In acest caz am parcurs toate fazele unei proiectari complexe: de la studiu de fezabilitate la avize, inclusiv aviz ISU, autorizatie de construire si proiecte tehnice de specialitate - arhitectura, structura, instalatii, conformare privind securitatea energetica, implementarea masurilor NZEB si DNSH (Do No Significant Harm).