O analiza Tesseract Architecture, singurul studio din Romania specializat in proiectare medicala, arata ca Romania ar putea avea spitale noi intr-un orizont de timp de 36–48 de luni prin implementarea modelului parteneriatelor public-private (PPP) — un mecanism care combina expertiza privata cu responsabilitatea publica pentru investitii sustenabile.

Astfel, modelul PPP poate urgenta constructia de infrastructura medicala moderna, cu termene de executie mai scurte si costuri predictibile. Acesta presupune o abordare integrata, in care partenerul privat trebuie sa proiecteze si sa construiasca proiectul, avand in vedere inca de la inceput raportul optim intre costul investitiei si costurile de operare pe intreaga durata de viata a cladirii. Aceasta responsabilitate, garantata contractual, asigura sustenabilitate si predictibilitate bugetara, evidentiaza analiza Tesseract

Pentru un ciclu de viata al unui spital estimat la 50 de ani, studiile internationale arata ca investitia initiala reprezinta doar 20–25% din total, in timp ce cheltuielile de operare si mentenanta, inclusiv echipamentele medicale si utilitatile, ajung la 75–80%. Aceasta abordare pe termen lung aduce predictibilitate pentru partenerul public si sustenabilitate financiara pentru intregul proiect, subliniaza analiza. 

Contextul actual face ca modelul PPP sa fie nu doar oportun, ci si necesar pentru sistemul medical romanesc. Romania se confrunta simultan cu 3 provocari majore:

Lipsa expertizei in constructia de spitale in interiorul institutiilor publice. Tara noastra nu are inca o experienta consolidata in proiectarea si construirea de spitale mari, integrate, iar procedurile interne sunt adesea greoaie si fragmentate, noteaza arhitectii Tesseract. In cadrul unui PPP, partenerul privat aduce know-how-ul si metodologia testata international, optimizand costurile de constructie si operare — un avantaj clar pentru ambele parti.

Deficit de expertiza tehnica in operarea spitalelor noi. Echipele tehnice din spitalele publice nu dispun in prezent de suficienti specialisti care pot sa opereze sisteme moderne de management informatizat al cladirilor (spre exemplu, BMS – Building Management transferat System) sau sa asigure mentenanta echipamentelor medicale de ultima generatie. Romania se confrunta cu un deficit semnificativ de ingineri de aparatura medicala si tehnologi cu experienta. Prin modelul PPP, partenerul privat asigura operarea si mentenanta in perioada contractuala, formand in acelasi timp echipele locale. Astfel, la finalul parteneriatului, spitalul poate fi transferat complet operational, cu personal calificat si sisteme functionale performante .

Lipsa resurselor financiare publice. Infrastructura medicala a Romaniei este, in mare parte, invechita, subliniaza arhitectii Tesseract, iar bugetul national nu permite in prezent reconstructia integrala a acesteia. Modelul PPP aduce o solutie pragmatica, permitand demararea proiectelor chiar si in absenta fondurilor publice disponibile initial . Desi finantarea privata poate fi mai costisitoare, aceasta este accesibila imediat, transformand proiecte altfel blocate in investitii realizabile si in final mai eficiente tehnic si economic . Astfel, inclusiv spitalele mari aflate in administrarea autoritatilor judetene pot deveni eligibile pentru reconstructie sau modernizare, fara a impovara bugetul de stat si fara intarzieri generate de lipsa finantarii.

 

In multe tari, precum Franta, Marea Britanie ,Canada si Danemarca , parteneriatele public-private sunt structurate astfel incat platile catre partenerii privati sunt corelate prin indicatori de performanta cu respectarea termenelor, a standardelor de calitate si a eficientei energetice. Acest model stimuleaza livrarea unor proiecte sustenabile, cu impact pe termen lung asupra sistemului medical. Intr-un context economic in care Romania nu dispune de resurse suficiente pentru a reconstrui intreaga infrastructura medicala, parteneriatele public-private ofera, astfel, o alternativa viabila, cu multiple avantaje: 

"Un spital modern nu este doar o investitie in infrastructura, ci un acord de incredere intre stat, comunitate si sectorul privat. Printr-un cadru PPP bine construit, Romania poate reduce timpii de implementare, poate creste eficienta investitiilor si poate aduce servicii medicale moderne mai aproape de oameni. Avem responsabilitatea sa contribuim la o Romanie mai sanatoasa, prin spitale noi, servicii mai bune si standarde medicale moderne,” declara Arh. Raluca Soaita, fondator Tesseract Architecture.

In octombrie 2024, Uniunea Europeana a elaborat un ghid oficial pentru pregatirea si implementarea proiectelor de parteneriat public-privat (PPP), cu scopul de a sprijini statele membre sa accelereze investitiile strategice in infrastructura. Documentul stabileste o metodologie unitara, aplicabila inclusiv in sectorul sanitar, pentru a creste eficienta si predictibilitatea acestor proiecte. Scopul ghidului este de a asigura coerenta, transparenta si eficienta in implementarea proiectelor PPP in statele membre. 

Parteneriatul public-privat (PPP) este un contract pe termen lung intre o autoritate publica si un operator privat, pentru livrarea unei infrastructuri sau a unui serviciu public aflat in responsabilitatea statului. Acest model presupune transferul unei parti semnificative a riscurilor catre sectorul privat, utilizarea finantarii private si stabilirea contractului pe baza rezultatelor si performantei in timp, nu doar pe baza costurilor initiale sau a resurselor folosite.