Arh. Constantin Amaiei, director general al companiei Vanel Exim din Bacau, apreciaza ca nu se poate anticipa, nici macar cu aproximatie, momentul in care domeniul constructiilor va scapa de efectele crizei financiare, aceasta situatie fiind de altfel si cea mai grava problema pentru firmele de profil. Totodata, specialistul identifica indisciplina financiara ca fiind una dintre dificultatile majore cu care se confrunta birourile de arhitectura. Arh. Constantin Amaiei atrage atentia asupra faptului ca exista situatii in care firmele de proiectare sunt puse in situatia de a elabora proiecte, care inseamna timp, efort si cheltuieli, fara a fi remunerate. Printre cele mai importante obiective proiectate de Vanel Exim se numara Catedrala Mantuirii Neamului, Tribunalul Judetean Bacau, sediul ISC si Catedrala Ortodoxa din centrul orasului Bacau care acum, dupa 20 de ani de la elaborarea planurilor, este aproape de finalizare. Compania a mai intocmit proiecte pentru modernizarea garii si aeroportului din Bacau, centrul comercial “Arena Mall”si o serie de complexuri rezidentiale.  

 

- In ce fel a afectat recesiunea economica sectorul de arhitectura?    
- Nu este un secret faptul ca in orice perioada de criza financiara se renunta, in primul rand, la investitii. in consecinta, se reduce numarul proiectelor de constructie. Din pacate, insa, in tara noastra si cele cateva proiecte lansate se atribuie, de multe ori, fara a se tine seama cu precadere de competenta. Din acest motiv, noi ne-am confruntat inclusiv cu probleme financiare si am apelat la credite bancare, pierderile acumulate din dobanzile si comisioanele platite fiind considerabile. Cel mai grav este insa ca nu putem anticipa, nici macar cu aproximatie, cand vom iesi din recesiune, pentru a ne putea desfasura activitatea macar la nivelul de dinainte de intervalul 2009-2010.

- Ce probleme intampinati in desfasurarea activitatii?
- In primul rand ne cunfruntam cu o legislatie stufoasa si contradictorie. Spre exemplu,  Legea 50 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, care a fost modificata de mai multe ori, tot nu rezolva principalele dificultati legate de acest proces. Daca in alte tari avizele nu constituie o problema, toata baza de date fiind la primarie, noi trebuie sa alergam la diverse institutii care ne cer documentatii speciale si de multe ori fara legatura cu proiectul propriu-zis. Un alt exemplu este reprezentat de Ordonanta 34 privind achizitiile publice, care prevede ca elaboratorul proiectului tehnic poate fi diferit de cel care intocmeste studiul de fezabilitate, unde se stabileste practic conceptia arhitecturala, incalcandu-se astfel Legea 8 referitoare la proprietatea intelectuala. O alta problema intampinata de birourile de proiectare este constituita de indisciplina financiara. Nu ar trebui ca o institutie, o autoritate publica sau chiar un intreprinzator sa semneze un contract fara sa stie daca dispune de sursele de finantare. Se intampla frecvent ca arhitectii sa elaboreze un proiect care inseamna timp, efort si cheltuieli, iar la sfarsit sa afle ca nu a fost aprobat bugetul pentru realizarea obiectivului. Mai mult decat atat, proiectantul devine si evazionist pentru ca inregistreaza cheltuieli fara venit si diminueaza impozitul datorat statului.

- Cum va evolua domeniul constructiilor si sectorul arhitecturii/proiectarii in perioada 2013 – 2014?
- Acum, in plina criza financiara este greu de anticipat cum va evolua piata imobiliara. Cert este ca pretul de piata al constructiilor a scazut dramatic, fiind de multe ori mai mic decat costul de executie. Astfel, se poate observa destul de frecvent cum antreprenorii oferteaza preturi ridicol de mici pentru a castiga putinele licitatii care se mai organizeaza, preferand sa lucreze in pierdere decat sa inchida firmele. in ceea ce priveste domeniul arhitecturii, este de semnalat in primul rand lipsa investitiilor, care a contribuit la o scadere apreciabila a numarului de proiecte. Totodata, arhitectii nu mai au posibilitatea de a aloca timp si bani pentru elaborarea unui proiect, din acest motiv fiind afectata uneori calitatea produsului de arhitectura. Acest aspect a fost observat si de organizatiile profesionale (OAR si UAR) care pledeaza pentru organizarea de concursuri de arhitectura si pentru constientizarea responsabilitatii arhitectului fata de calitatea proiectelor elaborate.