- In 2025, activitatea VEGO Holdings si a ecosistemului RENDA INFOSYSTEM a intrat intr-o faza de maturizare, marcand trecerea de la proiecte punctuale la programe integrate de consultanta tehnica, proiectare si digitalizare a proceselor pentru beneficiari publici si privati. In acest an, am consolidat trei directii majore: realizarea de documentatii tehnico-economice (DALI - documentatie de avizare a lucrarilor de investitii, SF - studii de fezabilitate, PT+DE - proiect tehnic si detalii de executie) pentru cladiri publice, infrastructura urbana si spatii verzi, auditul energetic si CPE pentru cladiri existente, in logica valului de renovare si a cerintelor nZEB si DNSH, precum si dezvoltarea si utilizarea in proiecte reale a platformei digitale RENDA [INFO][SYSTEM], care ne permite sa standardizam devize, documentatii si fluxuri de lucru, asigurand trasabilitate completa.

Un reper semnificativ al anului 2025 il constituie implicarea noastra intr-un proiect integrat de peste 100 km de piste de biciclete si infrastructuri conexe pe teritoriul sectoarelor 2, 3 si 4 si al comunei Cernica, in zona Bucuresti-Ilfov. Acest proiect de mobilitate urbana si periurbana imbina expertiza tehnica, experienta in fonduri europene si infrastructura digitala RENDA, demonstrand capacitatea noastra de a integra multiple componente intr-un program complex si coerent. 

Pentru anul 2026, estimam o crestere moderata, dar stabila, cu un accent clar pe proiecte de renovare profunda si eficienta energetica, pe dezvoltarea de proiecte de mobilitate durabila si infrastructura verde-albastra si pe extinderea utilizarii platformei RENDA ca instrument standard de lucru in relatia cu beneficiarii, astfel incat documentatiile sa fie nu doar corecte, ci si usor de auditat si actualizat.

- In prezent, VEGO Holdings, cu suportul operational al RENDA, deruleaza in principal proiecte de mobilitate urbana si periurbana, printre care se remarca proiectul complex de aproximativ 100 km de piste de biciclete in Sectoarele 2, 3 si 4, precum si in comuna Cernica, proiect ce include coridoare dedicate, intersectii tratate in siguranta, conectivitate intre cartiere si integrare cu transportul public. Pe langa acestea, compania realizeaza documentatii DALI, SF si PT+DE pentru cladiri publice, in domeniile educatie, sanatate si administratie, precum si pentru infrastructuri urbane si amenajari de spatii verzi. De asemenea, sunt efectuate audituri energetice si certificate energetice (CPE) la cladiri, corelate cu scenarii realiste de interventie, precum si studii de suport pentru urbanism, in special pe componentele de patrimoniu construit, mobilitate si infrastructura tehnico-edilitara.

Elementele distinctive ale activitatii noastre tin de modul in care imbinam proiectarea clasica cu o arhitectura informationala foarte riguroasa. Folosim platforma RENDA pentru a normaliza reperele de deviz, pentru a mapa solutiile tehnice pe linii bugetare si pentru a pastra trasabilitatea pana la planse si normative. In paralel, lucram cu modele GIS si baze de date urbane care includ informatii despre mobilitate, retele, patrimoniu si riscuri inca din faza de concept. Urmarim ca fiecare proiect sa fie auditabil si verificabil, nu doar "desenat frumos", astfel incat orice cifra sau indicator din deviz, raport sau analiza poate fi urmarit pana la sursa sa.

- Din perspectiva noastra, piata constructiilor traverseaza in prezent o perioada de reechilibrare, fara a fi vorba despre o prabusire. Observam o polarizare clara in volum de lucrari: proiectele bine pregatite, cu documentatii solide si finantare clara, continua sa fie realizate conform planului, in timp ce proiectele superficiale sau realizate "pe fuga" se blocheaza sau se amana. Dupa volatilitatea extrema a anilor precedenti, preturile s-au stabilizat partial, desi persista zone cu variabilitate ridicata, in special pentru anumite materiale si servicii, ceea ce impune ca proiectantii si beneficiarii sa lucreze cu scenarii, rezerve si actualizari responsabile de deviz. Deficitul de personal calificat ramane o realitate atat in santier, cat si in proiectare si consultanta, iar solutia realista pentru aceasta provocare consta in cresterea productivitatii prin digitalizare si standardizare, si nu doar prin "cautarea disperata" de oameni. In ceea ce priveste finantarea, instrumentele europene, precum PNRR sau FEDR, continua sa fie motorul principal al proiectelor, insa vin cu standarde foarte ridicate de conformitate, incluzand cerinte legate de DNSH, schimbari climatice si criterii de calitate. Aceasta determina, inevitabil, o profesionalizare a pietei si accentueaza rolul tot mai important al consultantei tehnice de calitate.

- Exista cateva tendinte foarte clare in domeniul proiectarii si consultantei tehnice. Se observa o trecere de la conceptul traditional de "proiect de constructii" la un "proiect de sustenabilitate", in care performanta energetica, adaptarea la schimbarile climatice, costul pe ciclul de viata si impactul asupra mediului sunt integrate inca din faza de concept. Rezilienta climatica nu mai reprezinta un capitol decorativ, ci devine centrala in proiecte de mobilitate, reamenajari urbane, spatii verzi si regenerare urbana, avand in vedere efectele de insula de caldura, ploi torentiale, drenaj si biodiversitatea urbana. Rolul consultantului tehnic se transforma in cel de legatura intre normative, finantator si utilizatorul final, fiind esential sa explice in mod transparent cum se ajunge de la o cerinta stipulata in ghid la o solutie concreta, implementata pe santier.

In acest context, digitalizarea, prin instrumente precum BIM, GIS, baze de date de repere si platforme de tip RENDA, devine infrastructura invizibila care permite controlul conformitatii, verificarea scenariilor si recalibrarea proiectelor in timp. Proiectul celor aproximativ 100 km de piste de biciclete reprezinta un exemplu relevant: nu este vorba doar despre asfalt si marcaje, ci despre schimbarea comportamentului urban, reducerea emisiilor, siguranta, conectivitate si integrare cu alte moduri de transport.

- Vedem o evolutie accelerata in mai multe domenii ale proiectarii si executiei. In primul rand, anvelopa si confortul cladirilor se dezvolta prin sisteme de termoizolatie mai eficiente, fatade ventilate, ferestre cu parametri tot mai buni si solutii de umbrire adaptiva. In ceea ce priveste instalatiile si managementul energetic, observam adoptarea pe scara larga a pompelor de caldura, a sistemelor hibride, a solutiilor de recuperare de caldura si a sistemelor BMS/BACS, care nu se limiteaza doar la monitorizare, ci optimizeaza efectiv performanta energetica. De asemenea, materialele utilizate au o amprenta redusa, incluzand betoane cu continut redus de clinker, lemn structural sau materiale bio-sursa, produse cu EPD si solutii care favorizeaza reciclarea sau reutilizarea.

Proiectantii si consultantii pot accelera aceasta transformare printr-o abordare in trei directii. Curatoriatul tehnic le permite sa filtreze oferta de pe piata si sa propuna solutii validate, nu doar ceea ce se foloseste in mod curent. Compararea riguroasa a optiunilor se realizeaza prin baze de date de repere, modele de cost si performanta si scenarii pe durata de viata, toate integrate in platforme precum RENDA. In paralel, educatia si comunicarea sunt esentiale pentru a explica beneficiarilor diferenta dintre "costul de astazi" si "costul pe 30 de ani", mai ales in contextul proiectelor publice, contribuind astfel la decizii fundamentate si sustenabile.

- Pentru VEGO si RENDA, provocarile majore se manifesta pe mai multe planuri. Din perspectiva legislativa si procedurala, dinamica frecventa a ghidurilor si normelor, impreuna cu interpretarile diferite de la o institutie la alta, impune gasirea unor solutii adaptabile; raspunsul nostru consta in codificarea acestor cerinte in platforma RENDA, astfel incat sa avem reguli clare si reutilizabile. Pe plan economic, presiunea asupra onorariilor se mentine, mai ales in conditiile in care beneficiarii solicita documentatii foarte complexe, cu termene stranse determinate de calendarul de finantare. Din punct de vedere tehnic, exista necorelari intre nivelul ridicat de performanta cerut, in ceea ce priveste energia, climatul si riscul, si resursele alocate pentru studiile preliminare, iar uneori se asteapta "raspunsuri definitive" pe baza unor sondaje minimale. In ceea ce priveste resursele umane, nevoia de specialisti care sa combine competenta inginereasca clasica cu alfabetizarea digitala, inclusiv GIS, BIM, baze de date si analiza de date, ramane esentiala, iar o parte importanta din activitatea noastra consta in investitia continua in formarea si cresterea echipei.

- Pentru anul 2026, identificam cateva oportunitati clare care pot ghida activitatea noastra. In primul rand, valul de renovare a fondului construit, care include cladiri publice, rezidentiale colective si infrastructuri cu rol social, reprezinta un domeniu in care expertiza noastra in audit energetic, devize si conformitate poate fi deosebit de utila. Totodata, mobilitatea durabila si infrastructurile verzi reprezinta directii prioritare, iar proiecte de tipul coridoarelor velo, trasee pietonale sigure si infrastructuri verzi-albastre pot fi dezvoltate pe baza experientei acumulate in proiectul celor aproximativ 100 km de piste de biciclete, care ofera un cadru excelent pentru a scala astfel de solutii si in alte zone. Digitalizarea administratiilor locale reprezinta o alta oportunitate semnificativa, trecerea de la arhive fizice si PDF-uri la platforme integrate, care includ GIS, baze de date de documentatii si managementul avizelor, fiind esentiala pentru eficientizarea proceselor. Platforma RENDA a fost conceputa exact pentru a facilita aceasta tranzitie. In plus, parteneriatele regionale ne intereseaza in mod special, vizand proiecte transfrontaliere si regionale in care experienta acumulata in Romania, inclusiv prin intermediul RENDA, sa poata fi valorificata in colaborare cu alte birouri din Europa Centrala si de Est.

- Pentru perioada 2026-2030, obiectivele strategice ale VEGO & RENDA se concentreaza pe consolidarea pozitiei noastre ca reper national in proiecte complexe, unde se intersecteaza proiectarea, auditul energ

etic, urbanismul, mobilitatea si conformitatea juridic-financiara. Ne propunem, de asemenea, sa consolidam RENDA INFOSYSTEM ca infrastructura digitala utilizata nu doar intern, ci si in colaborare cu beneficiari si parteneri, inclusiv primarii, consilii judetene, dezvoltatori si alte birouri de proiectare. Un alt obiectiv important este contributia la standardizarea bunelor practici in documentatiile tehnice, de la devize la studii si audituri, astfel incat ceea ce astazi pare "exceptional" sa devina normalitate. In paralel, urmarim dezvoltarea unei retele de parteneriate cu universitati, institute de cercetare si organizatii profesionale, pentru a crea un ecosistem in care ingineria, digitalizarea si sustenabilitatea sa functioneze impreuna, nu separat.