Specialistii Institutului European pentru Performanta Cladirilor (BPIE) prezinta, in cadrul raportului referitor la principiile realizarii constructiilor cu un consum energetic apropiat de zero (nZEB), situatia actuala a aplicarii acestui concept si initiativele planificate de autoritatile din 14 state membre ale UE, care trebuie sa fie parcurse pana in anul 2020. Astfel, avand ca sursa datele compilate de organizatia Erhvervs-og Byggestyrelsen in februarie 2011, in cadrul documentului intitulat „Kortlaegning af strategier for lavenergibyggeri i EU Lande”, expertii BPIE arata ca, in Austria, cerintele de consum final de energie pentru mediul rezidential, stabilite in 2010, au fost de 66,5 kWh/mp/an. Pornind de la acest fapt, autoritatile au propus o strategie pentru 2011 care sa vizeze reducerea consumului energetic cu 15% fata de nivelul din 2007, un nou punct de cotitura urmand sa aiba loc in 2015, cand toate constructiile noi din aceasta tara trebuie sa indeplineasca standardul casei pasive. In Belgia, daca in 2010 consumul primar de energie a fost cuprins intre 136 si 170 kWh/mp/an, iar in 2011 intre 119 si 136 kWh/mp/an (ca urmare a diferentelor regionale), anul trecut s-a avut in vedere o reducere de circa 25% a cheltuielilor energetice in Bruxelles si Valonia fata de nivelurile din 2010, respectiv 2008. Pana in 2020 nu mai este programata nicio initiativa. In ceea ce priveste Danemarca, nivelul de consum din 2010 a fost de 52,5 – 60 kWh/mp/an (energie primara), in acelasi an fiind impuse masuri de diminuare cu 25% a cotei de referinta pentru acest stat (calculata in 2008). Noile programe obliga la alte scaderi de 50% in 2015 si de 75% in 2020, raportate la 2008. In Finlanda, consumul este reglementat prin valori standardizate ale coeficientului de transfer termic U, astfel incat in 2010 s-a obtinut o medie de 65 kWh/mp/an (numai energie pentru incalzire). Tot in 2010 a avut loc o diminuare impusa a valorilor U cu 15% pana la 30%, iar incepand cu 2011 toate cladirile de interes public trebuie sa se incadreze in clasa energetica A. Anul acesta se va aproba o lege de reducere cu 20% a consumului de energie in raport cu 2010, iar din 2015 toate imobilele publice vor fi de tip pasiv.
Tinte ambitioase pentru Franta si Marea Britanie, constructii pasive in Norvegia
In Franta, pana in 2012, in functie de regiune si de sistemele de incalzire, consumul de energie primara a fost de 80-130 kWh/mp/an (alimentat de combustibili fosili) si de 130-250 kWh/mp/an (electricitate). Anuntat inca din octombrie 2010, in acest an se va aplica legea conform careia toate constructiile noi trebuie sa se incadreze in categoria celor cu un consum energetic minim (standardul Effinergie), respectiv sa functioneze cu maximum 50 kWh/mp/an. In 2020, toate noile constructii din Franta vor asigura atat energie pentru consumul propriu, cat si pentru reteaua nationala, urmand a se incadra in categoria pozitiva E+. Pentru Germania, consumul de energie primara din 2009 a fost de 70 kWh/mp/an, iar in 2012 este prevazuta o scadere cu 30% a acestuia. In Ungaria, reglementarile existente impun ca noile constructii sa fie din clasa nZEB pana in 2020, iar pentru marile cladiri ce presupun investitii importante conditia respectiva a devenit obligatorie in 2012. La nivelul anului 2020, statul maghiar propune ca toate imobilele sa fie neutre din punct de vedere climatic, functionand fara a fi necesara arderea resurselor conventionale (fosile). In Irlanda, de la 100 kWh/mp/an consum de energie primara in 2010, anul trecut s-a ajuns la 64 kWh/mp/an, iar legislatia prevede in continuare o diminuare de 60% a cheltuielilor energetice existente in 2010. Inca din 2013 imobilele trebuie sa fie neutre din punct de vedere al emisiei de bioxid de carbon. Legislatia olandeza regleaza consumul prin intermediul factorului EPC inca din 2008, cand s-a inregistrat o cota de 100-130 kWh/mp/an de energie primara. In 2011 s-a impus o diminuare de 25% fata de acel nivel, iar din 2012 toate cladirile publice se vor alimenta exclusiv cu energie din surse regenerabile. In 2015 este prevazuta o noua reducere de 50% a consumului din 2008, iar in 2020 toate cladirile din tara nu vor mai depinde de energia traditionala, fiind neutre din acest punct de vedere. Conditiile climatice din Norvegia fac ca in acest stat, la nivelul lui 2010, cererea neta pentru incalzire sa fie de 150 kWh/mp/an. Astfel, din 2014, toate cladirile publice vor fi pasive, iar din 2015 orice tip de constructie va indeplini standardul respectiv. Totodata, in 2020 se propune ca in Norvegia sa existe doar imobile nZEB. Polonia, ca de altfel si alte tari din regiunea Europei Centrale si de Est, nu a stabilit deocamdata o strategie clara de aplicare a directivei EPBD, anuntand doar ca prin masuri specifice consumul de energie primara din 2010 s-a situat la 75-150 kWh/mp/an. In schimb, Suedia urmareste ca de la un nivel efectiv al furnizarii de energie de 110-150 kWh/mp/an in 2009 sa implementeze din 2011 o reducere de 20%, iar in 2015 circa 25% din cladirile nou-construite sa fie tip nZEB. In 2019 conditia respectiva va fi indeplinita de toate imobilele publice, iar in 2021 de orice tip de constructie (existenta sau ce urmeaza a fi edificata). Cu un consum de numai 60 kWh/mp/an de energie primara in 2011 si un numar relativ redus de locuitori, Elvetia a propus totusi pentru 2015 programul Minergie-P, prin intermediul caruia, cel mai probabil, cantitatea de energie furnizata efectiv nu va depasi 30 kWh/mp/an, obligand consumatorii sa identifice si sa implementeze tehnologii alternative. In fine, in Marea Britanie, de la un consum reglementat prin metoda certificatelor ce stabilesc cota de emisie de bioxid de carbon, situat in 2010 la 100 kWh/mp/an de energie primara, chiar din acel an s-a aplicat o diminuare cu 25% (raportat la indicii din 2006), iar pentru 2013 se urmareste o noua reducere de 44%. In 2016 toate cladirile vor fi din categoria nZEB, cu emisii maxime de 10 kg – 14 kg de bioxid de carbon/mp/an, in functie de categoria acestora sau se vor aloca: 39 kWh/mp/an pentru apartamente, 46 kWh/mp/an pentru case insiruite si 46 kWh/mp/an pentru unitati rezidentiale unifamiliale distincte (tip vila). Pentru informatii suplimentare, www.bpie.eu