Majorarea importului de profile din PVC, aluminiu, feronerie si sticla arhitecturala, precum si a exportului de tamplarie din PVC si lemn, confirmata pentru 2016, atesta fara niciun echivoc faptul ca piata autohtona de ferestre, in ansamblul sau, s-a reinscris pe un trend ascendent atat in ultimii doi ani, cat si in primele luni din 2017. Totusi, aceasta tendinta nu se mai afla in concordanta cu datele statistice publicate de institutul de resort (INS) privind dinamica volumului lucrarilor de constructii (aferente intervalului ianuarie-februarie a.c.), nici cu informatiile despre dinamica trimestriala secventiala a volumului lucrarilor de constructii, publicate de Eurostat, care atesta o recesiune tehnica (statistica) in acest sector de activitate, insa doar din cauza scaderii fara precedent a operatiunilor de inginerie civila, specifice proiectelor de infrastructura sustinute in principal de autoritatile statului, din fonduri bugetare si/sau europene. Aspectele caracteristice pietei de ferestre, guvernate cu precadere de si prin amplitudinea operatiunilor de export, par sa se incadreze insa intr-un context general intern relativ optimist, dat de modificarea unor previziuni ale Comisiei Nationale de Prognoza (CNP), referitoare la evolutia principalilor indicatori macroeconomici care vor avea un impact pozitiv deosebit asupra sectorului de constructii si, in consecinta, asupra celui de tamplarie termoizolanta. Pana la publicarea, la Ministerul Finantelor Publice, a datelor referitoare la rulajul pe care l-au consemnat anul trecut firmele incluse in lista celor 1.000 de producatori de tamplarie (elaborata de revista Fereastra), analiza operatiunilor de import/export ramane, in principiu, o metoda potrivita de estimare a parcursului pietei.