Strategia europeana 2.0 privind dronele, adoptata marti de Comisia Europeana, prezinta o viziune pentru dezvoltarea pietei europene de resort, se arata intr-un comunicat al Executivului comunitar.

"Credem ca daca strategia noastra este implementata in mod adecvat, piata serviciilor cu drone din Europa ar putea atinge pana in 2030 o valoare de 14,5 miliarde de euro si ar putea crea 145.000 de noi locuri de munca in UE", a afirmat comisarul european pentru transporturi, Adina Valean.

Strategia se bazeaza pe cadrul de siguranta al UE pentru operarea dronelor si stabilirea cerintelor tehnice aplicabile acestora, care este cel mai avansat din lume. Noua strategie stabileste cum se vor realiza in Europa operatiuni comerciale cu drone la scara larga si cum se pot crea noi oportunitati in acest sector.

Datorita cadrului de reglementare cuprinzator al UE, dronele au zburat in siguranta sute de mii de ore in spatiul aerian al Europei, de exemplu in operatiuni de supraveghere a infrastructurii, de monitorizare a deversarilor de petrol sau de prelevare de probe din sol. Proiectele privind utilizarea dronelor pentru livrari medicale pe calea aerului, in special pentru transportul probelor medicale intre serviciile de sanatate, inregistreaza in egala masura progrese semnificative. Implementarea "U-space" in ianuarie 2023, un sistem european unic in lume destinat managementului in conditii de siguranta al traficului de drone, va pune bazele intensificarii operatiunilor.

Inainte de a avansa cu aceste tehnologii inovatoare, Comisia doreste sa se asigure ca societatea sprijina dronele. Pentru a raspunde preocuparilor legate de zgomot, de siguranta si de protectia vietii private, strategia invita autoritatile nationale, regionale si locale sa se asigure ca serviciile cu drone sunt aliniate la nevoile cetatenilor.

Strategia are in vedere ca, pana in 2030, urmatoarele servicii cu drone sa devina parte a vietii europene: servicii de urgenta, cartografiere, imagistica, inspectie si supraveghere cu ajutorul dronelor civile in cadrele legale aplicabile, precum si livrarea urgenta de transporturi mici, cum ar fi probele biologice sau medicamentele, precum si servicii de mobilitate aeriana inovatoare, cum ar fi taxiurile aeriene, care vor furniza servicii regulate de transport pentru pasageri, initial cu un pilot la bord, dar cu scopul final de a automatiza complet operatiunile.

Valorificarea potentialului pietei si a serviciilor de drone din UE necesita identificarea componentelor tehnologice critice, cum ar fi inteligenta artificiala, robotica, semiconductorii, serviciile spatiale ale UE si telecomunicatiile mobile. Astfel, UE va putea sa construiasca un sector inovator si competitiv al dronelor, reducand dependentele strategice.

Strategia identifica domeniile in care se pot crea sinergii intre dronele civile si cele de aparare, precum si domeniile in care se pot dezvolta capabilitatile de contracarare a dronelor si rezilienta sistemului.

Comisia lanseaza lucrarile pe tema celor 19 actiuni emblematice operationale, tehnice si financiare ale strategiei, care sa construiasca mediul de reglementare si comercial adecvat pentru spatiul aerian si piata dronelor de maine: adoptarea unor norme comune de navigabilitate si a unor noi cerinte de formare a pilotilor de aeronave de la distanta si a pilotilor de eVTOL (aeronave electrice cu decolare si aterizare verticala), finantarea crearii unei platforme online care sa sprijine partile interesate de la nivel local si industria de profil sa implementeze o mobilitate aeriana inovatoare durabila.

Alte actiuni vizeaza elaborarea unei foi de parcurs strategice privind tehnologia dronelor, care sa identifice domeniile prioritare pentru cercetare si inovare, sa reduca dependentele strategice existente si sa evite aparitia altora noi si definirea criteriilor pentru o eticheta voluntara a dronelor aprobate in materie de securitate cibernetica.

Aceasta activitate va pregati terenul pentru operatiunile comerciale la scara larga si va asigura faptul ca Europa beneficiaza de pe urma sinergiilor dintre utilizarea civila, de securitate si militara a dronelor si a tehnologiilor conexe, inclusiv a solutiilor de contracarare a dronelor.Incepand din 2007, Comisia a sprijinit cercetarea si inovarea in vederea dezvoltarii de noi tehnologii in domeniul dronelor, inclusiv prin intermediul programelor de cercetare si inovare SESAR. Din 2021, datorita unui parteneriat european intre sectorul privat si cel public, UE investeste peste 1,6 miliarde de euro pentru a accelera crearea unui cer digital european, contribuind la integrarea, in conditii de siguranta, a traficului cu drone in spatiul aerian european.

Piata serviciilor cu drone include doua domenii interconectate. Pe partea civila, noile servicii aeriene inovatoare (Innovative Aerial Services - IAS), care includ doua segmente: "Operatiuni aeriene" (supraveghere in cadrul legal aplicabil, inspectie, cartografiere, imagistica etc.) si "Mobilitatea aeriana inovatoare" (IAM), care acopera mobilitatea aeriana internationala, regionala si urbana. Desi se preconizeaza ca primele operatiuni IAM vor fi efectuate cu aeronave electrice cu decolare si aterizare verticala (eVTOL), astfel de operatiuni vor fi probabil efectuate pe platforme similare pilotate de la distanta in viitor si, ulterior, complet autonome. Sectorul dronelor include si dimensiunea militara/de aparare in scopul realizarii de sinergii tehnologice intre sectorul civil, cel al securitatii si cel al apararii.

"U-space" ("U" pentru unmanned - fara pilot) este un sistem european in curs de dezvoltare pentru managementul traficului cu drone. Acesta va fi operational din ianuarie 2023, va spori capacitatile de management al spatiului aerian si va asigura accesul sigur si eficient la spatiul aerian pentru un numar mare de drone.

Taxiurile aeriene fac parte din categoria serviciilor de "mobilitate aeriana inovatoare" (IAM). Ele ofera servicii regulate de transport pentru pasageri si marfuri,. permitand reducerea timpului de calatorie. Pana in prezent, taxiurile aeriene erau operate de pilot, dar unul dintre obiectivele-cheie ale strategiei de astazi este automatizarea completa a acestor aeronave de mici dimensiuni. Jocurile Olimpice de la Paris din 2024 reprezinta unul dintre termenele-tinta pentru inceperea, de catre anumiti operatori, a furnizarii de servicii de transport fara pilot, insa exista si alte initiative care se desfasoara deja in mai multe orase europene.

Dronele sunt deja utilizate ca instrumente in activitatea zilnica, intr-o gama tot mai larga de sectoare economice precum agricultura, constructiile, supravegherea, productia de filme, asistenta medicala, urgentele medicale, energia, mediul, siguranta si securitatea publica.

Ele sunt deja utilizate ca instrumente zilnice de supraveghere a infrastructurii in vederea imbunatatirii sigurantei, de monitorizare a deversarilor de petrol si a culturilor, de colectare a datelor de cercetare si de imbunatatire a urbanismului. De asemenea, sunt in curs de desfasurare proiecte avansate privind mobilitatea aeriana medicala si testarea aplicatiilor pentru cazurile de utilizare in operatiuni de cautare si salvare.

In viitor dronele ar putea fi utilizate, de exemplu, ca platforme pentru noduri de comunicare sau pentru monitorizarea conditiilor meteorologice si a poluarii, precum si la intretinerea instalatiilor de energie din surse regenerabile, in special a instalatiilor eoliene offshore.

In sectorul transporturilor, in multe tari se testeaza deja utilizarea dronelor pentru livrari. Se preconizeaza ca, peste doar cativa ani, in Uniunea Europeana vor avea loc primele teste pilot in domeniul transportului de pasageri.