Comisia Europeana a publicat saptamana trecuta un pachet de propuneri referitoare la finantarea digitala in Europa. Acest pachet contine, de asemenea, si strategia Comisiei in acest domeniu, fiind punctate cele patru axe prioritare in acest sens.

Strategia vine in contextul noii realitati a anului 2020, marcata de pandemia de Covid-19, care a accelerat adoptarea solutiilor digitale in aproape toate domeniile, inclusiv cel al serviciilor financiare. Bazate in mare masura pe solutii Fintech, aceste solutii digitale au ajutat institutiile de credit sa controleze impactul resimtit in pandemie si sa isi consolideze relatia cu clientii.

In ultimele sase luni, bancile au anuntat investitii importante in aceasta zona, inclusiv in Romania, fie lansand solutii digitale noi, fie imbunatatind solutiile digitale existente. De remarcat ca aceasta abordare vine in contextul in care in ultimii ani, domeniul IT - care, pana nu demult, avea mai degraba un rol suport in viata unei companii, a devenit o piesa fundamentala in procesul de inovare si expansiune a companiilor.

 

Strategia Comisiei are in vedere patru prioritati pentru transformarea digitala a diferitelor moduri de finantare in Europa. De remarcat ca, pentru reusita acestui proces, avand in vedere si complexitatea acestuia, este nevoie de cooperare la nivelul mai multor institutii europene competente.

 

Pentru a permite consumatorilor europeni accesul la servicii transfrontaliere si pentru a ajuta societatile financiare europene sa isi intensifice operatiunile digitale, Comisia are in vedere o serie de masuri de modificare a cadrului legal privind prevenirea si combaterea spalarii banilor si a finantarii terorismului si a Regulamentului e-IDAS (Regulamentul UE nr. 910/2014 al Parlamentului European si al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronica si serviciile de incredere pentru tranzactiile electronice pe piata interna si de abrogare a Directivei 1999/93/CE), precum si elaborarea unor ghiduri de catre Autoritatea Bancara Europeana si de catre autoritatile de supraveghere europene. In paralel, cu aportul Comitetului European pentru Protectia Datelor, vor fi clarificate aspectele relevante in legatura cu protectia datelor. Scopul acestor masuri este de a asigura baza pe care urmeaza sa fie stabilit cadrul legal care sa permita utilizarea unei identitati europene interoperabile pentru "on boarding" (posibilitatea clientilor noi de a accesa rapid si usor servicii financiare) de catre toti europenii, cel tarziu pana in 2024.

Pana cel tarziu in 2024, Comisia are in vedere si masuri privitoare la pasaportare (principiul pietei unice conform caruia consumatorii si companiile ar trebui sa aiba acces la servicii transfrontaliere furnizate de catre societati infiintate si supervizate intr-un alt stat membru, potrivit unor reguli comune), iar principiul pasaportarii urmeaza a fi aplicat in toate acele zone cu potential crescut pentru finantarea digitala. De exemplu, prevederi similare celor referitoare la pasaportare din regulamentul privind crowdfunding-ul si din propunerea de regulament privind bunurile digitale (crypto-assets) ar putea fi folosite pentru reglementarea altor domenii, de exemplu in contextul evaluarii reglementarilor prudentiale ale imprumuturilor non-bancare.

Printre celelalte aspecte ce urmeaza a fi abordate in cadrul acestei axe prioritare, se mai numara si anumite probleme de reglementare in zona serviciilor de plata (de exemplu, practici prin care un cod IBAN dintr-o tara straina este refuzat), precum si instituirea unei platforme la nivelul Uniunii Europene pentru finantarea digitala.

Tehnologia blockchain, bunurile digitale si inteligenta artificiala reprezinta solutii de mare interes pentru evolutia diferitelor modalitati de finantare in Europa. Astfel, Comisia propune un regulament pentru reglementarea bunurilor digitale, urmand ca in urmatorii ani sa fie elaborate ghiduri la nivelul autoritatilor de supraveghere europene competente care sa clarifice modul de aplicare al legislatiei existente asupra inteligentei artificiale, din punctul de vedere al obligatiilor de supervizare al acestor autoritati.

De asemenea, Comisia are in vedere promovarea utilizarii infrastructurii cloud, precum si investitiile in programe software. In acest sens, Comisia isi propune crearea unei piete europene a serviciilor de tip cloud (cloud marketplace) pana in 2022, care sa faciliteze accesul la furnizori de servicii cloud alternativi, inclusiv in sectorul financiar.

Totodata, pentru promovarea investitiilor in programe software, Comisia urmeaza a adopta standarde tehnice dezvoltate de Autoritatea Bancara Europeana care sa faciliteze transformarea digitala in sectorul bancar.

 

Pentru crearea unui astfel de spatiu, Comisia vizeaza masuri precum facilitarea accesului in timp real la toate informatiile publice reglementate de legislatia in materia serviciilor financiare sau promovarea utilizarii de noi solutii digitale in activitatea de raportare si supervizare in sectorul financiar. Nu in ultimul rand, Comisia isi propune dezvoltarea conceptului de "open finance" (partajarea si folosirea de informatii permise de clienti de catre banci si terti furnizori pentru crearea de noi servicii financiare) prin stabilirea unui cadru legal mai larg, pana cel tarziu la mijlocul anului 2022, in paralel cu revizuirea si evaluarea Directivei privind serviciile de plata (Directiva UE 2015/2366 a Parlamentului European si a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind serviciile de plata in cadrul pietei interne, de modificare a Directivelor 2002/65/CE, 2009/110/CE si 2013/36/UE si a Regulamentului UE nr. 1093/2010, si de abrogare a Directivei 2007/64/CE).

 

Comisia are in vedere, pana la jumatatea anului 2022, adaptarea cadrului legal referitor la serviciile financiare in ceea ce priveste protectia consumatorului si reglementarile prudentiale, astfel incat sa asigure o protejare a intereselor utilizatorilor finali in sfera finantarii digitale, sa mentina stabilitatea financiara, sa protejeze integritatea sectorului financiar al Uniunii Europene si sa asigure egalitatea de sanse.

 

Strategia privind finantarea digitala in Europa propune o serie de obiective si masuri pentru urmatorii patru ani care ar putea schimba radical modul de finantare actual, indiferent de sursa finantarii. Totodata, concomitent cu strategia privind finantarea digitala si in acord cu aceasta, Comisia a publicat o serie de propuneri legislative vizand, printre altele, reglementarea bunurilor digitale, un regim pilot pentru infrastructura de piata bazata pe tehnologia registrului distribuit (distributed ledger technology - DLT), rezistenta digitala operationala sau modificari ale directivelor privind serviciile financiare in Uniunea Europeana.

Realitatea ultimelor luni a demonstrat ca transformarea digitala reprezinta o necesitate, desi aceasta reprezenta pana acum doar un obiectiv pe termen mediu sau lung, pentru un mediu economic adaptabil si puternic. In ceea ce priveste piata locala, ramane de vazut abilitatea legiuitorului roman de a implementa in timp util noile reglementari si modificarile reglementarilor existente ce se anunta in urmatorii ani la nivel european, astfel incat sa poata tine pasul cu noua realitate digitala.