Romania se afla pe ultimul loc in Uniunea Europeana la cei mai multi indicatori ai societatii digitale. In loc de idei privind stimularea domeniului tehnologiei informatiei, asistam in ultimul an la o serie de atacuri la adresa lui: desfiintarea stimulentelor pentru IT-isti, posibila suprimare a testului de competente digitale in licee, desfiintarea formelor moderne de transport (Uber). Acest vaslit contra curentului trebuie stopat, dupa cum informeaza printr-un articol conducerea ATIC – Asociatia pentru Tehnologia Informatiei si Comunicatii din Romania.

In articolul semnat de presedintele organizatiei, prof. dr. Vasile Baltac, se mai arata ca lumea digitala este o consecinta directa a celei de a patra revolutii digitale: aparitia sistemelor ciber-fizice. Este cu adevarat o revolutie, deoarece se produc schimbari profunde in toate sferele activitatii umane. Se produce ceea ce se numeste in prezent transformarea digitala a firmelor, organizatiilor, activitatii umane. Uniunea Europeana face eforturi mari pentru promovarea actiunilor pentru o societate digitala performanta in toate tarile membre. Sunt alocate si fonduri insemnate pentru aceasta. Anual, se publica un barometru al capabilitatii de transformare digitala DESI – un indice al economiei si societatii digitale – accesibil oricui la https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/desi. Indicele este calculat in functie de factori esentiali ai societatii digitale: conectivitate, capital uman, folosirea serviciilor Internet, integrarea tehnologiilor digitale, servicii publice digitale. Si in 2018 Romania este pe ultimul loc la aprecierea globala. Chiar daca nu suntem pe ultimul loc la viteza si acoperirea Internet-ului, nu ne ajuta prea mult, deoarece suntem in urma la toate celelalte aspecte. Din pacate, este trist ca ne-am obisnuit sa fim pe ultimul loc in statisticile Uniunii Europene. Dar acest ultim loc la DESI nu ne afecteaza numai prezentul, ci si viitorul copiilor care ar trebui sa poata spera la tot ce ofera lumea digitala, nu emigrand, ci ramanand sa lucreze in tara.

Recent, un politician, important de altfel, fiind pozitionat in fruntea unui partid mare, a scapat o ocazie sa taca si s-a pronuntat impotriva scutirii IT-istilor de plata impozitului pe venit. Am fost printre cei care au militat pentru aceasta facilitate si cred si acum cu convingere ca adoptarea ei in anul 2000 a avut un rol mare in dezvoltarea sectorului IT in Romania. Scutirea nu este generalizata la toti IT-istii. Se aplica numai celor din firme de software cu un anumit venit anual din activitati IT pe angajat eligibil. Spun eligibil, deoarece nu toti beneficiaza de facilitate, doar cei care produc direct software sau aplicatii. Facilitatea a incurajat o industrie care acum contribuie major la export si la PIB si a redus fenomenul de brain-drain, care acum 20 de ani era in IT de 90%-95% din numarul absolventilor facultatilor de profil in fiecare an. Desfiintarea ei ar va avea un efect puternic negativ. Deja costul fortei de munca in IT este mare fata de Ucraina sau Belarus, nemaivorbind de India, Pakistan, Bangladesh sau unele tari din Africa. Sa nu ne imbatam cu apa rece. Oamenii nu vor fi fericiti ca se taie o facilitate celor care muncesc si produc bunastare. IT-stii sunt cei mai multi tineri, fii si fiice ale lor. Mai nemultumiti sunt oamenii de cresterea numarului celor care traiesc din banul public fara a produce si au salarii si pensii necorelate cu munca lor. Sa nu credem, de asemenea, ca vor scadea veniturile IT-istilor, care acum sunt scutiti de impozitul pe salariu. Firmele au nevoie de ei si ar creste salariile sa acopere acest procent de scadere a venitului. La fel cum au facut-o in cazul schimbarii contributiilor. Daca nu o fac, tinerii emigreaza. Deficitul de forta de munca in IT in Uniunea Europeana este de 800.000 spre un milion! Marea Britanie, Germania, Franta, si nu numai ele, ii asteapta cu bratele deschise.

Rezultatul va fi o crestere de costuri in IT si competitivitatea IT-ului romanesc va scadea.

Efectele vor fi nu numai privind exportul, dar este grav ca am avea si o crestere a costurilor aplicatiilor IT in Romania, in special cele legate de eGuvernare. Deja costul fortei de munca in IT este foarte ridicat, iar banii si investitiile guvernamentale sunt total insuficiente. Nu gresesc daca fac o comparatie cu autostrazile. Avem mare nevoie de autostrazi, dar si de „autostrazi digitale”. Politicianul american Al Gore le lansa in anii 1990, un politician roman le submineaza dupa 30 ani, inainte de a fi construite. Politicianul in cauza primeste un ajutor (neasteptat?) de la un fost secretar de stat la Finante care, cu o ardoare demna de o cauza mai buna, insista asupra moralitatii. Sa deducem ca orice ajutor de stat si facilitate sunt imorale? Ce facem cu parcurile tehnologice? Valea Siliciului a luat nastere printr-o astfel de facilitate „imorala”, oferita, adevarat, nu de statul american, ci de o universitate! Si mai insista ca de facilitate beneficiaza in principal multinationalele. Ah, iar multinationalele! Parca am tot auzit vorbindu-se despre ele in campania electorala recenta! Numai ca multinationalele din domeniu vor fi primele care pleaca spre alte tari, daca Romania pierde competitivitatea in IT. Si eu stiu si nu sunt de acord ca firmele straine nu promoveaza crearea de proprietate intelectuala in Romania. Nu o fac, nu numai in Romania. Nici in Europa sau alt continent. Este un fapt! Si atunci, ce facem? Ii izgonim?!? Cu ce inlocuim exportul de inteligenta, chiar nevalorificata suficient, cum este? Cu cherestea, grau, fructe de padure neprelucrate? Si efectul politic poate fi semnificativ. Comunitatea IT, incluzand familiile, este din ce in ce mai mare. Asa ca declaratiile publice ale politicienilor, in sensul desfiintarii facilitatii, sunt contraproductive. Sa nu uitam si ca Adrian Nastase a introdus-o, ceea ce naste noi sensuri discutiei.

Un alt atac, retras pentru moment, a fost anuntul ca la absolvirea liceelor nu se va mai da un test de competente digitale. Nici ca se poate o eroare mai mare! Competentele digitale sunt necesare pentru toata lumea si devine un handicap lipsa lor. Se accepta peste tot in lumea spre care tindem ca 90% din locurile de munca din 2020 necesita astfel de competente digitale. Am o indelungata experienta cu studenti pentru a sti ca vin la facultate din liceu fara competente digitale suficiente pentru un loc de munca modern. Au un nivel limitat de cunostinte digitale, de cultura generala digitala, gen folosirea retelelor sociale (Facebook, Instagram, altele mai putin), folosirea e-mail-ului, cautare superficiala pe Internet. Ideea ca un nativ digital este si un competent digital s-a dovedit nesustinuta de realitati, existand studii in acest sens. Personal, am facut mai multe sondaje, inclusiv pe retelele sociale. Multor oameni le lipsesc cunostintele de baza privind securitatea datelor. Dintre respondenti, 40% nu stiau ce este phishing-ul, un fenomen periculos ingrijorator de raspandit, 50% nu inteleg ce este semnatura digitala, atat de frecvent promovata, cu reclama la TV. Si lista ar putea continua. Ca sa nu adaugam ca in Romania procentul celor peste 55 ani care nu folosesc Internet este cel mai mare din Uniunea Europeana.

Si atunci, de ce sa desfiintam un test care il ajuta pe un tanar sa fie mai bine pregatit pentru viata?

Aplicatiile de car sharing, UBER fiind cea mai cunoscuta, au devenit foarte populare. Ele reprezinta un produs al celei de a patra revolutii industriale, care revolutioneaza transportul de tip taximetrie. Stii ce comanzi, calitatea soferului este certificata de miile de clienti pe care i-a avut, platesti cu cardul, inclusiv generalizatul bacsis si vezi cand vine automobilul, numarul lui, numele si fotografia soferului si chiar si la ce ora ajungi la destinatie. Evident, un semn al viitorului. Nu de mult a fost adaugat un serviciu suplimentar de livrare de mancare, care functioneaza pe acelasi principiu. In mod normal, reactia taximetriei clasice ar fi trebuit sa fie ridicarea calitatii si eficientizarea serviciilor proprii. In loc de asta, demonstratii, amenintari, paralizarea oraselor. Nimic nou sub soare! Tesatorii din Anglia, in secolul al XIX-lea, distrugeau razboaiele de tesut care li se parea ca ii inlocuiesc, constituind chiar o organizatie, bazata pe juramant secret, The Luddites. Noilor „ludditi” le adresez un avertisment: finalul este cunoscut. Mersul istoriei poate fi franat, dar nu oprit!