COMPANIA NAȚIONALĂ DE INVESTIȚII RUTIERE (CNIR)

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) SA intră într-o nouă etapă de dezvoltare, în care accentul se mută de la pregătirea proiectelor la implementarea efectivă a unor investiții strategice estimate la peste 50 miliarde lei, dintre care contracte de peste 30 miliarde lei sunt deja semnate. Pentru anul 2026, compania dispune de un buget de investiții de aproximativ 600 de milioane de lei, destinat în principal proiectării, documentațiilor tehnice și susținerii proiectelor aflate în execuție. Printre priorități se află finalizarea contractelor pentru Autostrada A8, accelerarea lucrărilor pe lotul Chiribiș - Biharia al Autostrăzii Transilvania, precum și pregătirea unor proiecte majore, precum A13 Brașov - Bacău, DEx Focșani - Brăila, DEx Bacău - Piatra Neamț sau A3 Ploiești - Brașov. În continuare, Gabriel Budescu, directorul general al CNIR, vorbește despre obiectivele companiei, oportunitățile de finanțare prin programul european SAFE, extinderea capacității administrative și principalele provocări care pot influența ritmul investițiilor rutiere din România. 

- Care sunt principalele obiective ale CNIR pentru anul 2026 și ce proiecte considerați că vor marca cel mai puternic activitatea companiei în următorii doi-trei ani?
- Anul 2026 reprezintă pentru CNIR o etapă importantă de consolidare și de trecere accelerată de la pregătirea proiectelor la implementarea efectivă a acestora. Obiectivul principal al companiei este avansarea proiectelor strategice din portofoliu, în funcție de stadiul fiecăruia: finalizarea procedurilor de achiziție, semnarea tuturor contractelor pe Autostrada A8 finanțate prin Programul SAFE, precum și progresul obiectivelor aflate deja în proiectare și execuție. Totodată, urmărim preluarea tuturor proiectelor de autostradă și drum expres, conform legislației, astfel încât CNIR să gestioneze integral implementarea marilor proiecte de infrastructură rutieră.
În egală măsură, accentul trebuie pus pe calitatea proiectării și a execuției. Costurile de construire a unui kilometru de autostradă sau drum expres au crescut semnificativ în ultimii ani, iar nivelul calității infrastructurii realizate trebuie să fie pe deplin proporțional cu aceste investiții. Obiectivul nostru este de a livra proiecte durabile, sigure și eficiente, care să ofere valoare pe termen lung și să răspundă așteptărilor cetățenilor și ale mediului economic.
În privința proiectelor aflate în execuție, înregistrăm un avans foarte bun al șantierului pe Autostrada Transilvania, lotul Chiribiș-Biharia, de aproximativ 60%, și acordăm tot sprijinul necesar constructorului pentru deschiderea circulației pe cei aproape 30 de kilometri la finalul anului, înainte de termenul contractual.
Și în următorii ani, CNIR va pune accent pe proiectele care asigură conectarea Moldovei cu Transilvania și cu rețeaua europeană de transport. Ne referim aici la Autostrada A8, atât sectorul Târgu Mureș - Târgu Neamț, cât și sectorul Târgu Neamț - Iași - Ungheni, precum și la Autostrada A13 Brașov - Bacău, aflată în etapa de realizare a Studiului de Fezabilitate.
De asemenea, în portofoliul CNIR se regăsesc proiecte foarte importante de drumuri de mare viteză, precum Drumul Expres (DEx) Focșani - Brăila, aflat în etapa finală a proiectării, și DEx Bacău - Piatra Neamț, pentru care urmează să desemnăm constructorul. Nu în ultimul rând, anul viitor urmează să fie finalizate studiile de fezabilitate pentru Autostrada A3 Ploiești - Brașov și Drumul de mare viteză București - Giurgiu. Este foarte important să avem o documentație de calitate pentru a lansa contractele de lucrări pe baze solide. La fel, și pe DEx Brăila - Tulcea, un alt proiect strategic, care poate deveni parte a unui nou coridor de conectivitate între vestul și estul țării.
Aceste proiecte au rolul de a completa conexiunile rutiere între principalele regiuni ale țării, de a îmbunătăți accesul către coridoarele europene și de a susține dezvoltarea economică regională.
Totodată, CNIR urmărește dezvoltarea capacității administrative necesare pentru gestionarea unui portofoliu complex, reprezentând investiții de peste 50 de miliarde de lei, din care contracte deja semnate de peste 30 de miliarde de lei. În acest sens, compania are în vedere consolidarea echipelor tehnice și de management de proiect, utilizarea eficientă a finanțărilor europene și naționale și aplicarea unor mecanisme clare de monitorizare a progresului fizic și financiar al investițiilor.
Prin aceste proiecte, CNIR își propune să contribuie concret la modernizarea infrastructurii rutiere, la creșterea conectivității între regiunile istorice și la integrarea mai bună a României în rețeaua europeană de transport TEN-T. 

- Ce valoare are bugetul de investiții al CNIR pentru 2026 și cum este distribuit acesta?
- Bugetul de investiții al CNIR pentru anul 2026 este de aproximativ 600 de milioane de lei și este orientat în principal către finanțarea activităților de proiectare, elaborarea documentațiilor tehnice, derularea procedurilor de achiziție și susținerea proiectelor aflate în implementare.
Cea mai mare parte a fondurilor prevăzute pentru acest an urmează să fie alocată contractului de proiectare și execuție a lotului 3C2 Chiribiș - Biharia, având în vedere stadiul avansat al lucrărilor și obiectivul de a asigura deschiderea circulației pe acest sector înainte de termenul contractual. Evident, în funcție de evoluție proiectelor, pot fi alocate fonduri suplimentare la o eventuală rectificare bugetară.
În același timp, resursele bugetare sunt direcționate și către proiectele aflate în faze avansate de pregătire, fără a fi neglijate investițiile necesare pentru dezvoltarea proiectelor care vor intra în implementare în anii următori. Obiectivul companiei este asigurarea unui flux continuu de proiecte, de la faza de pregătire și proiectare până la execuție, astfel încât investițiile în infrastructura rutieră să beneficieze de continuitate și predictibilitate. 

- În contextul lansării instrumentului European SAFE, vedeți oportunități pentru finanțarea unor proiecte rutiere strategice din România, având în vedere importanța coridoarelor de mobilitate militară și a infrastructurii cu dublă utilizare, civilă și rutieră?
- În actualul context european, infrastructura de transport este privită nu doar prin prisma mobilității duale, civile și militare, ci și a capacității de a asigura conexiuni rapide și sigure între diferite regiuni ale Uniunii Europene. Din acest punct de vedere, proiectele care contribuie la creșterea conectivității pe direcția est-vest și la dezvoltarea rețelei TEN-T capătă o importanță suplimentară.
Pentru CNIR, principalul beneficiu al unui instrument precum SAFE este posibilitatea de a accelera implementarea unor proiecte strategice aflate în portofoliu. În prezent, două contracte de proiectare și execuție finanțate prin Programul SAFE au fost deja semnate pentru Autostrada A8, respectiv tronsonul 1 Moțca - Târgu Frumos și tronsonul 3 Lețcani - Iași.
Totodată, după semnarea acordului dintre România și Republica Moldova urmează semnarea contractului pentru tronsonul 4 Iași - Golăiești - Vamă, pod peste Prut la Ungheni, contract care include, în premieră și realizarea primilor kilometri de autostradă din Republica Moldova, iar după decizia CNSC, și contractul pentru tronsonul 2 Târgu Frumos-Lețcani, o legătură esențială a Iașiului la rețeaua de autostrăzi.
Cu cât există mai multe surse de finanțare disponibile pentru infrastructura de transport, cu atât cresc șansele ca investiții precum Autostrada A8, aflată într-un stadiu avansat de dezvoltare, să fie implementate mai rapid. În acest moment, prioritatea noastră este să avem proiecte mature și pregătite, astfel încât România să poată valorifica orice oportunitate de finanțare care apare la nivel european. Dincolo de componenta financiară, astfel de instrumente confirmă importanța strategică a infrastructurii rutiere în dezvoltarea economică, creșterea conectivității și consolidarea rezilienței rețelelor de transport la nivel european. 

- Care sunt proiectele din portofoliul CNIR care ar putea beneficia cel mai rapid de finanțări europene suplimentare și ce pregătiri face compania pentru a accesa astfel de resurse?
- În infrastructură, finanțarea urmează maturitatea proiectului. De aceea, proiectele care au documentațiile tehnice avansate, avizele necesare și procedurile pregătite sunt cele care au cele mai mari șanse de a accesa rapid surse suplimentare de finanțare. Din această perspectivă, proiectele strategice aflate în portofoliul CNIR, precum Autostrada A8, au beneficiat deja de finanțări europene prin Programul Transport și prin Instrumentul SAFE.
În același timp, alte proiecte importante, precum Drumul de Mare Viteză București - Giurgiu și DEx Brăila - Tulcea, sunt pregătite în vederea depunerii unor aplicații pentru viitoarele apeluri de finanțare din cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility - CEF 3), având în vedere contribuția acestora la dezvoltarea rețelei TEN-T, la creșterea conectivității regionale și la consolidarea infrastructurii de mobilitate militară.
Acestea sunt investiții cu un potențial important de atragere a finanțărilor europene, atât prin rolul lor în dezvoltarea conectivității dintre regiunile istorice ale României, cât și prin contribuția la dezvoltarea rețelei europene de transport. Pentru a valorifica rapid oportunitățile de finanțare disponibile la nivel european, CNIR acordă prioritate finalizării documentațiilor tehnice, obținerii acordurilor și avizelor necesare, actualizării indicatorilor tehnico-economici și pregătirii procedurilor de achiziție. În paralel, compania monitorizează permanent programele și mecanismele europene de finanțare care pot susține dezvoltarea infrastructurii rutiere strategice.
Obiectivul nostru este să avem proiecte mature și pregătite pentru implementare, astfel încât România să poată accesa cât mai eficient fondurile europene disponibile și să accelereze realizarea investițiilor de care depind dezvoltarea economică și conectivitatea națională și europeană. 

- Guvernul a aprobat extinderea schemei de personal a CNIR, compania estimând atingerea pragului de 150 de angajați în 2026. Cum se va reflecta această creștere a capacității administrative și tehnice în ritmul de pregătire și implementare a proiectelor de investiții?
- Extinderea schemei de personal nu reprezintă un obiectiv în sine, ci o necesitate determinată de evoluția și complexitatea portofoliului de proiecte și de responsabilitățile pe care CNIR le gestionează în prezent. Compania administrează proiecte de infrastructură rutieră de importanță strategică, aflate în diferite stadii de dezvoltare, de la elaborarea documentațiilor tehnice și obținerea avizelor, până la lansarea procedurilor de achiziție, proiectare și execuție. Gestionarea simultană a acestor etape presupune existența unor echipe multidisciplinare capabile să asigure coordonarea tehnică, economică, juridică și contractuală a investițiilor. Creșterea capacității administrative și tehnice va permite companiei să gestioneze simultan un număr mai mare de proiecte și să reducă timpii necesari pentru parcurgerea unor etape esențiale de pregătire și implementare. În același timp, consolidarea echipelor de management de proiect, inginerie, achiziții, contract management, exproprieri, mediu și financiar va contribui la o monitorizare mai eficientă a contractelor și la identificarea din timp a riscurilor care pot afecta derularea investițiilor.
În infrastructură, viteza cu care avansează un proiect nu depinde doar de finanțare, ci și de capacitatea instituțională de a-l gestiona. Din acest motiv, obiectivul nu este doar creșterea numărului de angajați, ci dezvoltarea unei structuri capabile să susțină implementarea unui portofoliu de proiecte cu o valoare de 10 miliarde euro, aflat într-o continuă extindere.
În paralel, compania urmărește atragerea și dezvoltarea specialiștilor necesari pentru consolidarea expertizei interne, astfel încât CNIR să poată gestiona eficient întregul ciclu de viață al proiectelor, de la etapa de pregătire până la finalizarea investițiilor. 

- Care sunt competențele cheie pe care compania le caută în prezent și cum reușiți să atrageți specialiști într-o piață în care resursa umană este limitată?
- Dezvoltarea echipei CNIR va fi sincronizată și armonizată cu evoluția proiectelor pe care le avem în portofoliu și cu responsabilitățile pe care compania le preia în această etapă de creștere, așa cum am menționat și înainte. În prezent, căutăm specialiști în domenii esențiale pentru implementarea proiectelor de infrastructură.
Nu este un secret faptul că întreaga piață a infrastructurii se confruntă cu o lipsă de specialiști, iar competiția pentru profesioniști cu experiență este una foarte mare. Din acest motiv, nu ne bazăm doar pe recrutare, ci și pe dezvoltarea și expertiza oamenilor care aleg să se alăture companiei.
Credem că unul dintre avantajele CNIR este chiar portofoliul de proiecte pe care îl gestionează. Pentru un profesionist din domeniu, posibilitatea de a lucra la unele dintre cele mai spectaculoase proiecte din România și poate chiar din Europa, precum autostrăzile montane A3, A8 și A13 sau alte investiții strategice reprezintă o provocare profesională și, în același timp, șansa de a contribui direct nu doar la dezvoltarea infrastructurii României, ci și a Europei.
Ne dorim să construim o echipă stabilă, formată din oameni competenți, care să crească odată cu proiectele și cu organizația. În infrastructură, experiența și expertiza se construiesc în timp, iar investiția în oameni este la fel de importantă ca investiția în proiecte. Tocmai de aceea, dezvoltarea competențelor interne și consolidarea unei echipe puternice reprezintă una dintre prioritățile noastre pentru perioada următoare. 

- Din perspectiva dumneavoastră, care sunt cele mai mari riscuri pentru implementarea programului de investiții rutiere în următorii ani: finanțarea, procedurile de achiziții, capacitatea antreprenorilor sau deficitul de specialiști? Ce măsuri ia CNIR pentru a le reduce?
- Nu cred că putem vorbi despre un singur risc. În realitate, toate aceste aspecte sunt importante și se influențează între ele: finanțarea, procedurile de achiziție, capacitatea antreprenorilor, disponibilitatea materialelor de construcții și lipsa specialiștilor din domeniu.
Din punctul meu de vedere, una dintre cele mai mari provocări este că România are în prezent un număr foarte mare de proiecte de infrastructură aflate în pregătire sau în execuție. Este un lucru bun, dar pune presiune atât pe beneficiari, cât și pe proiectanți, antreprenori și specialiștii din piață.
În același timp, trebuie avut în vedere și faptul că piața românească nu produce încă suficiente materiale de construcții pentru a acoperi necesarul generat de amploarea investițiilor în infrastructură. De exemplu, aproximativ 90% din bitum este asigurat din import. În multe situații, există o dependență semnificativă de importuri pentru anumite materiale și echipamente, ceea ce poate genera riscuri legate de disponibilitate, costuri și termene de livrare.
În ceea ce privește finanțarea, este important să existe continuitate și stabilitate, deoarece vorbim despre investiții care se derulează pe mai mulți ani. La fel de important este ca proiectele să fie bine pregătite înainte de lansarea licitațiilor, pentru că multe dintre problemele care apar ulterior pot fi evitate încă din fazele inițiale.
La CNIR încercăm să reducem aceste riscuri printr-o pregătire cât mai temeinică a proiectelor, prin obținerea la timp a avizelor și acordurilor necesare și prin monitorizarea atentă a fiecărei etape de implementare. În paralel, ne consolidăm echipele tehnice și administrative pentru a putea gestiona eficient un portofoliu de investiții aflat în continuă dezvoltare și menținem un dialog permanent cu toți actorii implicați în implementarea proiectelor.
Până la urmă, viteza cu care se realizează un proiect nu depinde de un singur factor. Este rezultatul unui efort comun al autorităților, proiectanților, antreprenorilor, furnizorilor de materiale și tuturor celor implicați în implementarea investițiilor.