Reforma are ca scop fundamental imbunatatirea gestionarii integrative a resurselor de apa, pentru a preveni efectele negative ale inundatiilor si secetei si, in egala masura, ale poluarii apelor de suprafata si subterane. In acelasi context, reforma promoveaza un management eficient al costurilor atat din punctul de vedere al structurii acestora, cat si al alocarii adecvate ale acestora la nivelul diferitilor utilizatori, care sa asigure autofinantarea necesara pentru intretinerea si modernizarea infrastructurii sistemului national de gospodarire a resurselor de apa, a sistemului national de veghe hidrologica si hidrogeologica, a Sistemului national de supraveghere a calitatii resurselor de apa - supraveghere a calitatii resurselor de apa de suprafata si subterane, de prevenire si avertizare in caz de poluari accidentale, precum si de supraveghere cantitativa a resurselor de apa. Analizele efectuate subliniaza deficientele modelului economic actual, aratand o dependenta excesiva de veniturile generate de ANAR, care sunt direct afectate de variabilitatea regimului hidrologic, in timp ce costurile fixe ale institutiei raman constante.
Pentru a raspunde acestor provocari, reforma propune introducerea unor noi mecanisme de finantare, bazate pe necesarul de intretinere si operare a activelor aflate in administrarea institutiei din punct de vedere al managementului riscurilor asociate, dar si al nevoii de dezvoltare si modernizare a acestora. Aceste masuri sunt analizate in mai multe scenarii si sunt concepute pentru sustinerea costurilor necesare intretinerii si dezvoltarii sustenabile a infrastructurii aferente managementului cantitativ si calitativ al resurselor de apa si pentru a asigura o finantare mai stabila si predictibila, permitand institutiei sa isi indeplineasca responsabilitatile in conformitate cu directivele europene si sa asigure intretinerea adecvata a infrastructurii de apa.
"Adoptarea acestui nou model economic este esentiala nu doar pentru indeplinirea angajamentelor asumate in cadrul PNRR, dar si pentru asigurarea unei gestiuni eficiente a resurselor de apa pe termen lung. Prin imbunatatirea sistemului de finantare, ANAR va putea sa abordeze mai eficient problemele legate de pregatirea impotriva inundatiilor si sa maximizeze capacitatea de gestionare a riscurilor hidrice si a celor asociate efectelor poluarii resurselor de apa aflate in administrare. In concluzie, reforma sistemului de finantare a infrastructurii de apa in Romania este o necesitate urgenta, avand in vedere riscurile crescute la care sunt expuse resursele de apa, infrastructura critica si infrastructura aferenta managementului cantitativ si calitativ al resurselor de apa", a declarat ing. Sorin Lucaci, directorul general al ANAR.

Nivelul de acces al populatiei la alimentarea cu apa in scop potabil a crescut dupa perioada aderarii la UE, de la 53,7% (11.336.676 locuitori) in anul 2007 la 75% (14.277.262 locuitori) in 2022, potrivit datelor ANAR. Desi gradul de conectare a populatiei la sistemele de alimentare cu apa a crescut permanent, nivelul de alimentare se mentine semnificativ sub media europeana, situatie care impune continuarea investitiilor in acest domeniu. Pe de alta parte, gospodarii de apa trebuie sa asigure o apa la sursa de calitate adecvata pentru ca operatorii de servicii de alimentare cu apa sa asigure tratarea apei de suprafata si subterana la cerinte de calitate europene. In acest sens se aplica masuri de monitorizare a calitatii resursei de apa, control si inspectie a utilizatorilor de apa care evacueaza ape uzate in resursele de apa, astfel incat acestia, prin aplicarea masurilor de reducere a poluarii la sursa prevazute in programele de masuri ale Planurilor de management actualizate ale bazinelor/spatiilor hidrografice (de la aglomerari umane, agricultura, industrie etc.) sa contribuie la mentinerea si atingerea starii bune a apelor.
In ceea ce priveste asigurarea cantitatii de apa pentru toti utilizatorii, o provocare importanta este gestionarea resurselor in contextul schimbarilor climatice. Potrivit unui raport al Bancii Mondiale, "dintre tarile din bazinul Dunarii, se preconizeaza ca Romania va fi cea mai afectata de schimbarile climatice in ansamblu". Este asteptata, asadar, o crestere a frecventei si magnitudinii secetelor in mai multe zone ale tarii, in special in cea sud-estica, care are cea mai mare concentratie de terenuri arabile si infrastructura de irigatii din tara. Un climat semiarid se va instala, treptat, aici, in urmatoarele doua-trei decenii.

ANAR a stabilit o prioritizare a achizitiei de echipamente hidrometrice si a altor tipuri de echipamente care fac parte din infrastructura Sistemului national de veghe hidrologica, astfel incat utilizarea acestora sa raspunda, din punct de vedere al calitatii, masuratorilor efectuate pentru avertizarea si prognozarea inundatiilor.
De asemenea, la nivelul ANAR au fost dezvoltate aplicatii de gestionare a datelor hidrologice si hidrogeologice - sistem de alerta si gestionare a situatiilor de urgenta, atat in stare de calm hidrologic, cat si in stare de alerta hidrologica (depasiri de cote/viituri), dar si aplicatii ce integreaza intreg sistemul de management cantitativ al resurselor de apa, a actelor de reglementare, a documentelor ce implica actiunile de inspectie a apelor, emise la nivel de SGA/ABA/ANAR.
"Potrivit Planului de dezvoltare strategica a ANAR, in perioada urmatoare avem in vedere eficientizarea serviciilor oferite beneficiarilor, prin digitalizare, pentru asigurarea functionarii optime a sistemului aplicatie emitere/modificare, retragere si transfer avize si autorizatii de gospodarire a apelor. Totodata, vom continua dezvoltarea competentelor profesionale ale angajatilor din domeniul gospodaririi apelor, inclusiv in utilizarea echipamentelor si programelor informatice specifice. Un proiect esential pe care il vom implementa vizeaza elaborarea/actualizarea Planului National de Management si a celor 11 Planuri de Management ale bazinelor/spatiilor hidrografice, precum si monitorizarea implementarii acestora, dar si informatizarea datelor aferente Fondului National de date de gospodarire a apelor, prin realizarea unei baze de date unice la nivel national privind resursele de apa, inclusiv asigurarea dotarii tehnice a acesteia. Tot intre obiectivele pe termen mediu ale ANAR se mai afla dezvoltarea cadrului legislativ si stiintific din domeniul gospodaririi calitative si cantitative a apelor", a precizat ing. Sorin Lucaci.

Administratia Nationala "Apele Romane" administreaza apele din domeniul public al statului si infrastructura Sistemului National de Gospodarire a Apelor formata din lacuri de acumulare, diguri de aparare impotriva inundatiilor, canale, derivatii interbazinale, prize de apa si alte lucrari specifice, precum si infrastructura sistemelor nationale de veghe hidrologica, hidrogeologica si de monitorizare a calitatii resurselor de apa aflate in patrimoniul sau, in scopul cunoasterii si a gestionarii unitare pe ansamblul tarii, a resurselor de apa de suprafata si subterane.

(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia Martie/Aprilie 2024)

 

 

- Se preconizeaza ca schimbarile climatice vor avea un impact major asupra resurselor de apa cu precadere in plan cantitativ, astfel ca gestionarea durabila a apelor reprezinta o provocare prioritara in acest context. Dintre tarile din bazinul Dunarii, Romania se numara printre tarile mai afectate de schimbarile climatice, in principal prin frecventa si amploarea inundatiilor, inclusiv inundatiile rapide, precum si prin intensitatea si durata secetelor cu repercursiuni negative asupra calitatii si biodiversitatii acvatice.
Provocarile ridicate de efectele schimbarilor climatice ofera, astfel, o oportunitate unica de a consolida si dezvolta modul in care se gestioneaza resursele de apa, precum si riscurile aferente. Acestea sunt abordate in cadrul Planului national de management actualizat aferent portiunii din bazinul hidrografic international al fluviului Dunarea care este cuprinsa in teritoriul Romaniei, sinteza a celor 11 Planuri de management actualizate ale bazinelor/spatiilor hidrografice, precum si in Planurile de management actualizate ale managementului riscului la inundatii.
Planurile de Management sunt documente de planificare in domeniul gospodaririi apelor, pe cicluri de 6 ani, care contin masuri de atenuare si adaptare pentru provocari in contextul schimbarilor climatice.
Schimbarile climatice au deja impact major asupra resurselor de apa din Romania, asa cum arata studiile realizate de-a lungul timpului de specialistii ANAR si cei ai Institutului National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor. Cum spuneam anterior, efectele imediate ale acestora sunt reprezentate de secete mai intense si de lunga durata, inundatii frecvente cu efecte agresive, dar si deteriorarea calitatii apelor prin amplificarea surselor de poluare, cu efecte negative directe atat asupra disponibilului apei, cat si asupra biodiversitatii acvatice. Pe termen lung, pot aparea schimbari in distributia speciilor acvatice fiind posibila dezvoltarea unor specii invazive.

- Seceta nu poate fi evitata, insa putem sa ne adaptam atat prin masuri individuale, cat si prin altele colective, dedicate comunitatilor. Pentru a ne adapta schimbarilor climatice, este necesar sa continuam investitiile in modernizarea sistemelor de alimentare cu apa, distributie si epurare a apelor uzate urbane, sa aplicam metode noi de folosire a terenurilor in zonele cu deficit de apa, sa reutilizam apele uzate epurate in agricultura si sectoarele industriale si sa limitam, pe cat posibil, consumul si deteriorarea apelor subterane. Totodata, trebuie sa armonizam masurile structurale si cu cele verzi in proiectele de dezvoltare a infrastructurii prin imbunatatirea microclimatului si alimentarea freaticului. La randul sau, populatia trebuie sa incerce sa economiseasca apa cat de mult posibil, iar companiile de apa trebuie sa reduca pierderile in retelele de distributie, prin programe de modernizare. In plus, populatia care locuieste in case individuale poate colecta individual apa de ploaie (de pe acoperisurile cladirilor) si o poate folosi la udatul gradinilor.
La aceasta ora, coeficientul de umplere in cele 40 de lacuri de acumulare a ajuns la 80% si este mai mare cu 15% comparativ cu valorile inregistrate in ultimii trei ani. Prin urmare, nu se pune problema lipsei de apa pentru sistemele de alimentare centralizate din marile asezari urbane. Aceasta crestere, corespunzatoare acumularii unui volum de apa, se datoreaza regimului hidrologic excedentar si poate asigura necesarul de apa pentru toate folosintele, cu prioritate pentru alimentarea cu apa a populatiei. Cu toate acestea, sa nu uitam ca apa este o resursa naturala limitata. De aceea, este nevoie sa constientizam faptul ca in aceasta perioada trebuie sa economisim apa si sa apelam, acolo unde avem aceasta posibilitate, la alternative de stocare si recirculare a apei in activitatile casnice (gradinarit, spalat, imbaiere), dar si in sectorul industrial sau agricol.

- Specificul lucrarilor derulate de ANAR este de aparare impotriva inundatiilor, crearea de noi surse de apa, de protectie a mediului si combaterea eroziunii costiere. Implementarea lucrarilor se realizeaza de catre ANAR prin Administratiile Bazinale de Apa (A.B.A), institutii cu personalitate juridica aflate in subordine. Finantarea obiectivelor de investitii este asigurata de la bugetul de stat si din surse proprii ale ANAR, iar termenul de finalizare a lucrarilor, care de regula poate fi de la doi la patru ani, este conditionat de nivelul resurselor financiare aprobat prin legile anuale ale bugetului de stat. Fondurile prevazute pentru implementarea proiectelor in anul 2023 sunt in valoare de circa 510 milioane de lei.
Din programul alocat pentru anul 2023 al ANAR, obiectivele de investitii finantate vizeaza atat lucrari de protectie impotriva inundatiilor, cat si lucrari de protectie a mediului.
Printre lucrarile de protectie impotriva inundatiilor care vor fi realizate in acest an se afla: amenajarea raului Gilort in zona localitatii Novaci, judetul Dolj (A.B.A. Jiu), reabilitarea conductei de aductiune priza de apa Campul lui Neag-Baraj, Valea de Pesti, judetul Hunedoara (A.B.A. Jiu), amenajarea raului Trotus si afluenti pe tronsonul Ghimes - Urechesti, judetul Bacau (A.B.A. Siret), punerea in siguranta si reabilitarea amenajarilor de la nodul hidrotehnic Stanca Costesti (A.B.A. Prut - Barlad), punerea in siguranta a acumularii Parcovaci pe raul Bahlui, jud. Iasi (A.B.A. Prut - Barlad).
In ceea ce priveste lucrarile de protectie a mediului estimate a fi finalizate in acest an, acestea au in vedere montarea de echipamente pentru indepartarea plutitorilor pe cursurile de apa din B.H. Crisuri (A.B.A. Crisuri), precum si realizarea unor sectiuni de interventie la plutitori pe cursurile de apa administrate de A.B.A. Somes - Tisa.
Pentru proiectele finantate prin PNRR, ANAR a propus un buget pentru anul 2023 de peste 338 milioane de lei. Printre investitiile prevazute in acest buget, se afla reconfigurarea actualului mecanism economic al ANAR in vederea asigurarii modernizarii si intretinerii sistemului de gospodarire a apei, precum si a implementarii corespunzatoare a Directivei Cadru Apa si a Directivei Inundatii. De asemenea, vor fi achizitionate servicii de proiectare pentru adaptarea la schimbarile climatice prin automatizarea si digitalizarea echipamentelor de evacuare si stocare a apei la acumulari existente pentru asigurarea debitului ecologic si cresterea sigurantei alimentarii cu apa a populatiei si reducerea riscului la inundatii.
Totodata, administratiile bazinale vor fi dotate adecvat pentru monitorizarea infrastructurii, prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta, iar obstacolele din cursurile de apa vor fi eliminate, in scopul facilitarii refacerii conectivitatii habitatelor si speciilor dependente de apa.
Bugetul ANAR aprobat prevede si implementarea a 400 km trasee cicloturistice amplasate pe digurile de aparare la inundatii.

- Avand in vedere ca in acest an majorarea bugetului de venituri al ANAR cu peste 23% fata de anul trecut, acest lucru este extrem de important, atat pentru derularea investitiilor in managementul apei prevazute in Planul National de Redresare si Rezilienta, cat si pentru realizarea lucrarilor de protectie impotriva inundatiilor.
Aceste lucrari sunt esentiale pentru asigurarea modernizarii si intretinerii sistemului national de gospodarire a apelor, dar si pentru implementarea corespunzatoare a Directivei-cadru privind apa si a Directivei privind inundatiile. Totodata, adaptarea la schimbarile climatice si reducerea riscului la inundatii sunt prioritatile noastre permanente.

(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia Martie/Aprilie 2023)