Agenda Constructiilor
Miercuri, 28 Februarie 2024
Frontale
PAGINA PERSONALIZATA


ASOCIATIA FORESTIERILOR DIN ROMANIA - ASFOR

ASOCIATIA FORESTIERILOR DIN ROMANIA - ASFOR

Adresa: Șoseaua Pipera nr. 46F, Bucuresti, S2
Telefon: 021/233.37.05
Fax: 021/232.10.72
E-mail: contact@asfor.ro
Web site: www. asfor.ro
Domenii: Patronate si asociatii profesionale
Descriere activitate
Asociatia patronala si profesionala - reprezentativa la nivel național - a operatorilor economici din exploatari forestiere si industrializarea lemnului.
Prezentare companie/institutie
ASFOR: In Romania se recolteaza anual intre 18 si 22 milioane mc de lemn
 
 
 
 
 
 
Ciprian Musca (43 de ani)
Functia/Organizatia: presedintele ASFOR;
Experienta profesionala: 20 de ani in domeniul exploatarii lemnului.
 
ASFOR este o organizatie neguvernamentala patronala si profesionala, autonoma si apolitica, ce reuneste agentii economici din domeniile exploatarii forestiere, prelucrarii primare si industrializarii lemnului. Viziunea asociatiei este strans legata de cea a organizatiilor care compun ASFOR, ce pun accent pe progresul bioeconomiei, aplicarea principiilor economiei circulare si etica profesionala. Activitatea curenta presupune sustinerea si apararea intereselor legitime ale agentilor economici care activeaza in sectoarele respective, participarea constructiva la realizarea si imbunatatirea ansamblului de reguli si legi din bransa, reprezentarea membrilor in relatia cu autoritatile publice, cu sindicatele, precum si cu alte persoane juridice si fizice, pe plan national si international. De asemenea, ASFOR promoveaza principiile dezvoltarii economice sanatoase, sustenabile, ale pietei libere, precum si ale invatarii continue. In cele ce urmeaza, Ciprian Musca, presedintele ASFOR, se refera la cele mai importante si de actualitate aspecte ale sectorului exploatarii lemnului.
 
- Ce evolutie a inregistrat piata locala a lemnului in 2022 si in primele 9 luni din 2023 si care sunt estimarile pe termen scurt?
- Din pacate, primele 9 luni ale anului 2023 nu au fost prea bune pentru piata lemnului, nici pe plan intern si nici pe cel extern. Astfel, in Europa, productia inregistrata este mai mica cu peste 8%, iar consumul in scadere cu aproximativ 11%, comparativ cu 2022. Iar in anul 2024, pe fondul faptului ca pietele constructiilor raman lente, cu siguranta va fi afectata si industria de profil. Ratele ridicate ale inflatiei au fortat bancile centrale sa creasca nivelul de referinta al dobanzilor. Astfel, dupa mai bine de un deceniu de rate ipotecare relativ scazute, acestea au crescut brusc, descurajandu-i pe cumparatorii de case. Cel mai mare declin il avem pe pietele de rasinoase, care au scazut ingrijorator, o situatie ce poate fi comparata cu cea care a afectat industria acum 15 ani, in timpul crizei financiare globale.
- Ce ne puteti spune despre industria lemnului pentru constructii?
- In ceea ce priveste resursa de materie prima (lemnul), volumul comercializat in 2023 pastreaza constanta ultimilor ani (circa 18 milioane mc/an), dar a fost resimtita o cerere mai slaba pe mai multe piete de export de produse din lemn si o reducere a cererii interne de lemn de foc. Aceste aspecte, alaturi de alte constrangeri, s-au rasfrant si asupra constructiilor pe baza de lemn sau exclusiv din lemn. Nu s-a produs o stabilizare a relatiei lemn exploatat/ produse vandute, din cauza preturilor, a pietei si a crizelor din 2022-2023. In primul semestru al acestui an, s-au manifestat diminuari la volumul de export al cherestelei (rasinoase) de 25%, fata de anul 2022, iar la importul de cherestea, de 50%. Licitatiile din aceasta toamna de vanzare a masei lemnoase pe picior vor adanci acest fenomen. Piata constructiilor din lemn este, insa, in crestere, iar lemnul nu va fi factor limitativ.
- Ce solutii vedeti, de pe pozitia de asociatie, pentru rezolvarea crizei de masa lemnoasa cu care se confrunta Romania de aproape doi ani?
- In tara noastra s-a vorbit mult despre o criza de lemn. Dar este o chestiune mai degraba artificiala, criza nu a fost confirmata. O cauza a mesajelor pe tema "crizei de lemn" a venit din zona multinationalelor si poate fi pusa pe o cerinta de moment a unor productii la capacitati maxime si o dezvoltare mult peste capacitatea de recoltare a lemnului din fondul forestier. Acest lucru s-a vazut si prin importuri masive de lemn brut, care au generat, cum era firesc, o nevoie de transport auto si feroviar pe o infrastructura deficitara. Toate aceste neajunsuri au adus tensiuni si au pus presiune pe sectorul forestier. La toate acestea se adauga si o infrastructura de drumuri forestiere de slaba calitate, ramasa undeva la nivelul anului 1989, care pune in continuare mari dificultati in recoltarea si expedierea lemnului din padure. La nivelul anului 2023 si, din cate se pare, si in 2024, nu vorbim de o criza de masa lemnoasa, ci de o lipsa de piete de desfacere. Razboiul din Ucraina, ca si cel care se prefigureaza in zona Orientului Mijlociu, au adus, cum era de asteptat, restrictii, reticenta in a investi, scumpiri, mai putini bani in piata, ceea ce ne afecteaza pe toti. Trecerea de la o nevoie foarte mare de lemn la o reducere, chiar si cu 50%, a productiei in zona de companii multinationale este pentru noi un semnal de alarma, care trebuie sa ne dea de gandit si sa ne oblige sa cream, pe viitor, mecanisme care sa ne protejeze de fluctuatiile economiei globale. Padurea are o crestere naturala, biologica si nu poate fi supusa stresului pietelor globale. De aceea, mixul de companii mici si mari trebuie incurajat, cu un accent pe companiile locale. Rezolvarea problemelor sectorului forestier presupune investitii, reducerea consumului de lemn de foc prin eficientizarea incalzirii locuintelor, cresterea volumului de lemn folosit pe piata interna a constructiilor si investitii masive in infrastructura forestiera si utilaje.
- Ce capacitate totala de productie de lemn exista in Romania, in acest moment?
- Romania recolteaza anual cresterea padurii, adica intre 18 si 22 milioane mc de lemn. Daca vom face o balanta a lemnului, aceasta este negativa, din cauza dezvoltarii peste capacitatile interne de recoltare a unor capacitati de debitare si industrializare a lemnului. Aceasta balanta negativa este compensata de importurile de lemn din Europa si Ucraina, care in anii de varf au ajuns si la 3 milioane de mc/an.
- In ce actiuni este implicata asociatia si ce proiecte si obiective are stabilite pentru anul 2023?
- 2023 a fost un an al conferintelor, am reusit sa supunem dezbaterii subiecte importante pentru acest domeniu, cum ar fi: modernizarea sectorului forestier, finantarea europeana, protectia muncii sau comunicarea.
O atentie deosebita am acordat schemei de finantare a achizitiei utilajelor forestiere prin PNS, care va debuta in anul 2024 si care va aloca sectorului o suma de 87 milioane de euro. Nu este o suma mare, insa este pentru prima data cand avem, totusi, o masura dedicata sectorului de exploatare a lemnului. Suntem multumiti de faptul ca Guvernul a inteles sa sprijine achizitia lemnului pentru incalzirea locuintelor, atat prin voucherele date, prin cardul energetic, cat si prin mentinerea TVA la 5%. Aceste masuri nu au doar impact social, ci si economic. Continuam sa promovam programul de viziune al ASFOR - "Romania verde in 10 pasi", prin care propunem solutii realiste de dezvoltare a sectorului forestier. Speram sa reusim sa promovam noi programe de sprijin, cum ar fi programul rabla pentru sobe, programe de utilaje de exploatare prietenoase cu mediul, precum si - foarte important - programe care sa incurajeze folosirea lemnului in constructii.
"Ziua forestierului", sarbatoarea breslei noastre, a avut in acest an o dubla celebrare, pe data de 8 septembrie, cu ocazia implinirii a 70 de ani de activitate a IRUM Reghin, producatorul cu capital 100% romanesc de utilaje forestiere si pe data de 1 octombrie, la Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti" din Bucuresti. Mottoul acestei manifestari este: "Lemnul, punte de legatura intre traditie si modernitate". Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti" a fost cel mai potrivit loc pentru manifestarea noastra. Aici sunt vizibile traditia satului romanesc, dar si importanta lemnului in existenta satului, a caselor, a bisericii, a scolii. Satul romanesc este construit in jurul lemnului, iar in zilele noastre, mai mult ca oricand, existenta satului romanesc este conditionata de activitati legate de lemn, agricultura, zootehnie si turism. Am reiterat si cu aceasta ocazie ca programe bine articulate, cum ar fi cele de innoire a parcului de utilaje, rabla pentru sobe, de utilizare a lemnului in constructii, in special in constructiile publice, de monitorizare video a fondului forestier si de modernizare a masurarii si trasabilitatii lemnului, pot creste economia Romaniei, avand ca punct de sprijin o resursa naturala, regenerabila si ecologica - lemnul. Si sunt tot atatea programe sustinute si promovate de ASFOR.
(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia Octombrie 2023)

Stiri & Comunicate

Agenda Investitiilor
ABONARE REVISTA (click aici):  PROIECTE | INVESTITII | REVISTE | INDEX COMPANII
DATE DE CONTACT: Agenda Constructiilor & Fereastra - Tel/Fax: 021-336.04.16, 031-401.63.88
 
ABONARE REVISTERAWLPLUGhiltiALLBIM
ROCKWOOL 196
Editia
IANUARIE/FEBRUARIE 2024!
- pe site -
Revista Agenda Constructiilor editia nr. 180 (Ianuarie-Februarie 2024)
 

Autentificare

romania fara hospice
GHID de INSTALARE
leviatan
noark
CDS
ERBASU CONSTRUCT
strabag nivel 1
theda mar
FRONTALE
CONCEPT STRUCTURE
Acvatot 2019
Ubitech
quadratum
MAKITA
top 500
top 500
viarom
concelex
rigips
top 500

Parteneri

AHK 2022
HABITAT
FPSC_2019
ef-de-n
ROGBC 2016
econet
AICPS_30

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigeretamplarie aluminiu Termopan Salamander