- Problema pe care o remarc este ca nu vedem un plan de organizare foarte bun in acest demers de investitii in autostrazi. Concret, acum este o alocare masiva pe Autostrada Moldovei, dar nimeni nu pare sa ia in considerare care sunt resursele zonei. Fiecare lot din A7 are 18 luni pentru executie. Ce vom face atunci cand, in ultimele sase luni, se va turna asfaltul pe toate aceste loturi? Carierele de agregate minerale care sunt deschise in zonele respective nu vor face fata. Daca luam in calcul si partea de umplutura, carierele care produc roca vulcanica sunt limitate ca numar si posibilitate de productie. De aici, apar doua scenarii: vor fi intarzieri sau costurile vor creste foarte mult pentru constructor, pentru ca trebuie sa aduca materialul din alte zone, de la distante mari. Cel mai probabil este ca vor aparea intarzieri.
O alta dificultate cu care se confrunta constructorii din Romania este problema experientei similare. Criteriile de calificare referitoare la experienta similara nu trebuie sa se refere la valoare, ci la unitati fizice de masura. In contextul cresterii preturilor pentru materiile prime si pentru forta de munca, criteriile de valoare devin aleatorii si nerelevante. Folosirea unor criterii cantitative din proiectele realizate este o solutie mai realista si mai adaptata scopului. De exemplu, aceste criterii pot fi numarul de kilometri construiti, numar de mp de structuri (poduri), numarul de metri cubi din terasamente, umpluturi si fundatie sau numarul de tone de mixturi asfaltice asternute, la care sa se adauge un coeficient de crestere de 20%, care permite dezvoltarea organica a unei companii. Nerezolvarea acestei probleme impiedica multe companii cu capital romanesc sa participle la licitatii.
Alte probleme curente sunt legate de asigurarea garantiilor de buna executie, mai ales dupa falimentul City Insurance, dar si de faptul ca bancile sunt din ce in ce mai putin dornice sa finanteze sectorul de constructii. O alta amenintare o reprezinta posibilitatea eliminarii facilitatilor fiscale pentru domeniul constructiilor.

- Ca sa atragem oameni calificati, cred ca ar trebui sa existe un efort conjugat al patronatelor, impreuna cu Ministerul Educatiei si cu Ministerul Muncii, pentru a instrui forta de munca. Sunt necesare programe pentru scoli profesionale, care sa poata face practica de calificare pe santiere, pentru operatori de utilaje din toate domeniile. Toate firmele din Romania ii invata si ii califica pe oameni la locul de munca. Insa ar fi un beneficiu si pentru oameni, si pentru firme sa faca acest lucru in mod organizat, prin scoli profesionale, ceea ce ar presupune si obtinerea unei diplome.
O alta modalitate de atragere a fortei de munca ar fi lucratorii din afara UE. Companiile de constructii au un deficit de soferi de basculante. Problema este ca un sofer din Sri Lanka, de exemplu, nu poate sa isi echivaleze atestatul decat printr-un examen in limba romana. Ei sunt buni, stiu meserie, dar nu stiu limba romana, nu exista posibilitatea de a da acest examen in engleza.
O alta oportunitate ar fi reconversia celor care lucreaza in constructii civile, pentru ca partea de imobiliare si cladiri comerciale este in scadere.

- De exemplu, un sofer de basculanta poate castiga in Romania intre 1.000 si 1.300 de euro net. In Germania, ar putea ajunge la 4.000 de euro, dar in strainatate are cheltuieli mari de intretinere. Putem aduce din Sri Lanka pe 700-800 de euro, dar apare aceasta problema a atestatului.

- De la momentul infiintarii, in 2019, ne-am propus sa facilitam dialogul institutional cu autoritatile din Romania care au responsabilitati in domeniu, prin stabilirea unui cadru legal, transparent si profesionist. ARCA se implica in dezvoltarea si consolidarea, pe principii specifice economiei de piata, a companiilor romanesti care activeaza in domeniul constructiilor de drumuri si autostrazi. Ne dorim ca mai multe firme cu capital romanesc sa ajunga la capacitatea de a gestiona in mod direct proiecte de anvergura, fara a mai fi nevoite sa se asocieze cu firme cu capital strain.
In mod specific, pentru 2023 si 2024, ne propunem sa ramanem in dialog cu puterea executiva, cu puterea legislativa si cu alti parteneri sociali, sa participam la elaborarea politicilor publice in domeniul infrastructurii rutiere si sa contribuim la proiecte comune pentru formarea si ocuparea fortei de munca.

(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia Iunie/Iulie 2023)