Agenda Constructiilor
Duminica, 22 Decembrie 2024
Home - INDEX COMPANII - DIGITALIZARE in CONSTRUCTII & INDUSTRIE - Software pentru proiectare, arhitectura si inginerie - BIMtech - Asociatia pentru Cercetarea, Dezvoltarea si Implementarea Tehnologiilor in Constructii
PAGINA PERSONALIZATA


BIMtech - Asociatia pentru Cercetarea, Dezvoltarea si Implementarea Tehnologiilor in Constructii

BIMtech - Asociatia pentru Cercetarea, Dezvoltarea si Implementarea Tehnologiilor in Constructii

Adresa: Str. Ion Campineanu nr. 1, Campina, Judet Prahova
Telefon: 0743 01 21 70
E-mail: office@bimtech.ro
Web site: www.bimtech.ro
Domenii: Patronate si asociatii profesionale | Consultanta & soluții pentru transformare digitala
Descriere activitate
Expertiza in desfasurarea proiectelor pilot avand ca baza abordarea BIM.
Prezentare companie/institutie
BIMTECH: "Cerintele BIM" apar deja in licitatii si vor deveni esentiale
 
 
 
 
 
Arh. Stefan Constantinescu
Functia/Organizatia: presedinte si cofondator, BIMTECH; arhitect si fondator al biroului BIT Arhitectura; event manager BIMcon;
Experienta profesionala: 11 ani in arhitectura, constructii si tehnologie.
 
Tendinta de adoptare a tehnologiilor software pentru constructii, in special a uneltelor BIM (Building Information Modelling), a accelerat in ultimii 3-4 ani, observa specialistii asociatiei BIMTECH, care urmaresc, inca din anul 2020, printr-un sondaj periodic, maturitatea implementarii BIM in Romania. Conform sondajului recurent realizat recent, intre 2020 si 2024 se observa o crestere de 15% a utilizarii BIM (un software BIM authoring/management), cu pana la un total de 80% din respondenti utilizand BIM cel putin o data. De asemenea, utilizarea .IFC (industry foundation classes) a crescut cu 18%, circa 88% din respondenti utilizand un IFC cel putin o data. In continuare, cea mai mare provocare in adoptarea BIM este lipsa de know-how din piata (74,3% dintre raspunsuri), urmata de rezistenta la schimbare (68,3%). Ce este interesant este ca "pretul prohibitiv al soft/hard-wareului" ca impediment in adoptarea la scara larga a BIM a scazut de la 44,4% la 32,7%. "In continuare, exista companii foarte avansate care prefera sa nu faca public acest lucru pentru a-si pastra un avantaj competitiv, dar si companii care au inceput sa se pregateasca pentru a se incadra in cerintele BIM nou aparute in cadrul licitatiilor. Vedem intregul spectru, insa observatia generala este ca asistam la un progres, din punctul nostru de vedere, inca insuficient in comparatie cu alte tari", explica arh. Stefan Constantinescu, presedintele BIMTECH.
 
- Ce feedback a avut in piata de constructii aprobarea "foii de parcurs" adoptate de Guvern in 2022?
- Incepem sa observam in caietele de sarcini de la licitatiile publice "cerinte BIM". Chiar daca de multe ori sunt sumar/incomplet formulate, ele exista si, indirect, transmit mesajul ca BIM va deveni o "cerinta esentiala" si este la baza unei reforme de mult timp necesara domeniului nostru. Foaia de parcurs a facut parte din Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) ca jalon si a reprezentat principalul motiv pentru care a fost adoptata in regim accelerat, desi initial nu s-a bazat pe un studiu real al pietei, similar cu sondajele realizate de noi in 2020 si 2024. Aceasta foaie de parcurs a popularizat directivele europene privind digitalizarea in sectorul AEC (arhitectura, inginerie si constructii) prin BIM/openBIM. In prezent, suntem in perioada proiectelor-pilot, dar nu avem informatii despre existenta unor astfel de initiative in desfasurare initiate direct de MDLPA. Concluziile acestor proiecte vor stabili pragurile bugetare/functionale si/sau alte criterii pentru obligativitatea utilizarii BIM/openBIM in cadrul proiectelor publice. Din informatiile disponibile, nu s-a alocat inca buget pentru proiectele-pilot respective. Daca foaia de parcurs nu este respectata, vom intampina blocaje, asa cum observam deja in cazul unor finantari din PNRR. In continuare, lipsa de know-how, mentalitatea si rezistenta la schimbare si costurile de implementare reprezinta principalele bariere in calea adoptarii BIM.
- Care sunt cele mai mari proiecte realizate in BIM la care ati participat? De ce bariere v-ati lovit in utilizarea la eficienta maxima a modului de lucru?
- Este vorba despre proiecte de peste 48.000 mp, spatii comerciale. In cadrul proiectelor mari, barierele principale tin de reticenta in a implementa un proces nou la nivelul managementului, care pleaca ori din lipsa viziunii pe termen lung, desi exista multe similitudini intre procesele de project management si cele descrise, spre exemplu, in seria ISO 19650, ori din lipsa de timp specifica hei-rup-urilor de pe la noi. De cele mai multe ori, termenele proiectelor curg independent de durata fireasca a implementarii. Sunt si situatii unde managerii de proiect inteleg valoarea adaugata, dar de multe ori clientul nu are informatiile complete, desi este cel care are cel mai mult de castigat. Acestia ar trebui sa lucreze alaturi de managerii BIM in punerea in evidenta, bazata pe date reale privind eficientizarea costurilor si reducerea riscurilor, a avantajelor implementarii BIM. Observam deja mari constructori si dezvoltatori care isi reformeaza complet procesele interne pentru a implementa BIM. Cele mai de succes proiecte la care am participat au fost cele unde clientul a fost direct interesat de BIM, a fost prezent in CDE (Common Data Environment) si a putut lua decizii educate, comunicate in timp util tuturor actorilor participanti la proiect.
- Cum vedeti dezvoltarea in viitor a acestui mod de lucru in Romania?
- Ca tara, ne aflam in pozitia oportuna de a putea sari peste niste pasi pe care vecinii nostri mai avansati din punct de vedere al digitalizarii nu au putut sa-i evite. O analogie ar fi ca putem trece direct de la internet dial-up la fibra optica, asa cum s-a intamplat, motiv pentru care avem printre cele mai rapide conexiuni la internet din UE. In acest sens, 2026-27 cred ca este o perioada buna pentru a implementa autorizatii de construire bazate pe modele de informatii deschise (openBIM) la nivel national. Vedem implementate aceste sisteme deja in tari precum Finlanda, Estonia, Australia, Japonia, dar si in metropole precum Viena, Dubai, Hong Kong care deja au facut acest pas. Desigur, pentru ca aceasta sa se intample, este nevoie de vointa. Primul pas este realizarea cerintelor de informatii la nivel national - adica fiecare primarie si institutie avizatoare sa-si "traduca" in limbaj computerizat, "machine-readable", cerintele ce trebuie bifate pentru ca un proiect sa poata fi avizat/autorizat. Al doilea pas este ca aceste cerinte sa fie integrate intr-o platforma gestionata la nivel local sau national, fie ca vorbim de registrul constructiilor, fie de un cloud guvernamental, respectand, desigur, toate cerintele de securitate (SR EN ISO 19650-5:2020?), astfel incat documentatiile depuse sa fie "modele de informatii" si nu PDF-uri/desene/schite. In acest sens, ar trebui ca foaia de parcurs sa fie re-evaluata si continuata sub forma unei Strategii BIM Nationale. In toate tarile studiate de noi s-a inceput cu o strategie BIM nationala. Investitiile in educare si tehnologie vor rezulta in scaderea necesarului de resurse umane care sa evalueze manual, repetitiv, toate aceste cerinte. Nu doar la noi, dar si la nivel european, sunt primarii si institutii locale care nu au resursele umane necesare pentru emiterea autorizatiilor de construire clasice, nu mai vorbim de cele digitale. Tocmai de aceea, un sistem bine pus la punct, usor de replicat, transparent, bazat pe openBIM (tehnologii si standarde non-proprietare) poate reduce volumul de munca al personalului angajat.
- Ce planuri si obiective aveti, la nivel de asociatie, pentru 2024 si pentru intervalul urmator?
- In ceea ce priveste certificarile buildingSMART Foundation, am realizat un numar de peste 100 de certificari, recunoscute la nivel international. In planul certificarilor Entry Level, desi au fost lansate foarte recent la nivel international, avem deja peste 50 de certificari. Recent, am inceput traducerea schemei IFC in limba romana si organizam sedinte recurente saptamanale cu experti pentru acest proiect. Nu trebuie uitat faptul ca am contribuit la traducerea a 13 noi standarde BIM in cadrul ASRO, acestea fiind acum disponibile in limba romana.
Pentru intervalul 2024-2027, ne propunem cresterea numarului de profesionisti certificati la nivelurile buildingSMART si Entry Level, precum si Practitioner (cel mai avansat nivel care presupune experienta practica), continuarea traducerii si adaptarii curiculei in limba romana si facilitarea accesului gratuit la resursele de certificare. Daca ne referim la BIMcon Summit 2024, evenimentul va fi organizat in intervalul 31 octombrie - 1 noiembrie in Bucuresti, anuntandu-se deja o referinta in domeniu si incluzand cateva premiere interesante pentru conferinte, in general. Tot pe termen mediu, ne propunem finalizarea traducerii schemei IFC in limba romana si continuarea colaborarii cu experti pentru a asigura o implementare corecta si eficienta a uneltelor si standardelor buildingSMART.
(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia August 2024)

Stiri & Comunicate

Agenda Investitiilor
ABONARE REVISTA (click aici):  PROIECTE | INVESTITII | REVISTE | INDEX COMPANII
DATE DE CONTACT: Agenda Constructiilor & Fereastra - Tel/Fax: 021-336.04.16, 031-401.63.88
 
SISECAMTotalEnergiesRAWLPLUGhiltiALLBIMABONARE REVISTE
ROCKWOOL 196
Editia
NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2024!
- pe site -
Revista Agenda Constructiilor editia nr. 187 (Noiembrie-Decembrie 2024)
 

Autentificare

Editia
OCTOMBRIE 2024!
- pe site -
Revista Agenda Constructiilor editia nr. 186 (Octombrie 2024)
 
Editia
SEPTEMBRIE 2024!
- pe site -
Revista Agenda Constructiilor editia nr. 185 (Septembrie 2024)
 
romania fara hospice
GHID de INSTALARE
DRS
CDS
Arduro
theda mar
ERBASU CONSTRUCT
EDIT-Structural
konsent
BogArt
EURO BUILD
MAKITA
VEGO
Ubitech
AED
concelex
Acvatot 2019
leviatan
rigips
CONCEPT STRUCTURE
quadratum
noark
strabag nivel 1
SIGM
ELECTROGRUP
GEWISS
SSAB

Parteneri

top 500
HABITAT
FPSC_2019
top 500

pereti cortinatamplarie aluminiu Termopan Salamander
urmarirea comportarii in timp a constructiilor<