- Pentru infrastructura rutiera, Romania va beneficia de fonduri europene prin Programul Transport (2021-2027), PNRR si Connecting Europe Facility (CEF), iar alaturi de finantarea de la bugetul de stat se poate ajunge la o supracontractare de 300%. Cu toate acestea, valoarea totala estimata a investitiilor necesare pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere este mai mare decat disponibilitatea resurselor financiare. In acest sens, Ministerul Transporturilor va trebui sa identifice si alte solutii de finantare, una dintre acestea putand fi varianta Parteneriatului Public Privat (PPP). Mai mult, in actualul exercitiu financiar al Comisiei Europene, prin PT 2021-2027, finantarea nerambursabila este de 40% din valoarea proiectului, iar restul va trebui asigurat de la bugetul de stat. Pentru a veni in intampinarea acestor nevoi financiare, in cadrul Studiului de fezabilitate pentru proiectul drumului de mare viteza Bucuresti - Giurgiu vom solicita elaborarea unui studiu de caz privind o potentiala finantare a obiectivului prin Parteneriat Public Privat (PPP) pentru a prezenta factorului decizional, Ministerul Transporturilor, toate variantele de finantare posibile.

- In ultimii ani se constata o crestere accelerata a investitiilor pentru infrastructura mare de transport rutier, dar in continuare, cu unele probleme, inca nerezolvate precum: capacitatea administrativa redusa, procedurile de licitatie de durata, contestatiile, capacitatea de pe piata constructiilor (materiale, manopera si utilaje), numarul redus al constructorilor de infrastructura mare din intern, impredictibilitate fiscala, lipsa serviciilor conexe de pe piata de proiectare si supervizare.

- Printre cauzele care duc la intarzierea proiectelor regasim lipsa cooperarii intre autoritatile locale si centrale, emiterea unor Autorizatii de Construire pe acelasi amplasament, lipsa planurilor privind pozitionarea utilitatilor, proceduri greoaie pentru exproprieri, emiterea Avizelor de Mediu, constrangerile de mediu.
In acest context, ne dorim sa atragem specialisti atat din mediul privat, cat si din sectorul public, sa punem accent pe tehnologiile digitale si solutiile inovatoare care sa contribuie in mod decisiv la dezvoltarea proiectelor si la definirea unor noi standarde, precum BIM. Totodata, un nou concept in strategia CNIR se refera si la implicarea supervizorului (consultantului) in etapa de evaluare a proiectelor.
Vreau sa avem, inca de la inceput, consultantul alaturi de noi pe aceste contracte de proiectare si executie sau doar executie. Consultantul, inginerul sa vina, sa fie contractat inainte si sa-l avem cooptat in licitatii cand atribuim o lucrare. Sa analizam impreuna ofertele si sa o alegem pe cea mai buna. Totodata, imi doresc ca unitatile CNIR, birourile de implementare, sa duca proiectul de la cap la coada, sa nu mai existe o directie de implementare separata pentru executie. Un birou sa ia proiectul de la etapa de concept, sa faca partea de studiu de fezabilitate, sa deruleze proiectarea si executia si apoi o ia de la capat cu un alt obiectiv. In acest fel asiguram si memoria institutionala, apar mult mai putine modificari, iar oamenii vad cu ce probleme se confrunta, ce a mers bine si ce a mers rau si pot imbunatati. Supervizorii vor fi personalul de echilibru in derularea contractului, care sa atraga atentia constructorului cand iese din limitele proiectului, dar si beneficiarului atunci cand vine cu cerinte exagerate. Au fost situatii cand riscurile au fost aruncate in sarcina constructorului. Trebuie sa ne asumam si noi si sa ajungem la un numitor comun.

- Avem ca obiectiv crearea unei echipe de oameni pregatiti si mai ales cu initiativa la nivelul CNIR,fara aceasta conditie nu poate fi atins niciun deziderat ulterior. Ne propunem sa incepem aceste prime opt proiecte de infrastructura rutiera pe baza unor principii solide si echitabile in relatia CNIR - antreprenor/prestator. Compania noastra intelege si promoveaza conceptul lucrului bine facut de la inceput chiar daca dureaza mai mult si consider ca un manager de succes trebuie sa stie mai mult sa anticipeze problemele decat sa le rezolve pe masura ce apar.

(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia Iunie/Iulie 2024)