- Exista o serie de investitii majore aflate in derulare pentru care lucrarile vor incepe in acest an. Este, in principal, vorba de proiectele derulate prin PNRR de crestere a eficientei energetice la o serie de cladiri publice aflate in proprietatea Judetului Bistrita-Nasaud. Discutam aici de 6 proiecte prin care se realizeaza reabilitarea energetica a scolilor speciale aflate in subordinea CJ, proiecte cu o valoare cumulata estimata de peste 45 milioane lei.
O alta investitie majora care se estimeaza ca va incepe in acest an este realizarea unui Cloud Regional in regiunea Nord-Vest, investitie estimata la 60 milioane de euro. De asemenea se afla in evaluare la ADR NV cererea de finantare pentru obiectivul "Reabilitarea Castelului Teleki Comlod", ce are in vedere o investitie de peste 41 milioane de lei.
In sectorul drumurilor judetene, investitiile majore aflate in derulare vizeaza modernizari cu o valoare cumulata de aproape un miliard de lei.
In domeniul salubrizarii si protectiei mediului, speram sa demaram, in acest an, implementarea proiectului "Dezvoltarea si Modernizarea Sistemului de Management Integrat al Deseurilor din Judetul Bistrita-Nasaud", investitie estimata la aproape 130 de milioane de euro. In sectorul producerii energiei regenerabile Judetul Bistrita-Nasaud a depus, in parteneriat cu Comuna Lechinta, un proiect ce prevede construirea unui parc fotovoltaic, prin accesarea unei finantari nerambursabile prin Fondul pentru modernizare, Sprijinirea investitiilor in noi capacitati de producere a energiei electrice produsa din surse regenerabile pentru autoconsum pentru entitati publice, aferent apelului de proiecte pentru solicitantii din sectorul public. Investitia, a carei valoare estimata este de aproape 30 de milioane lei, se va realiza pe un teren pus la dispozitie de catre Primaria Lechinta si vizeaza producerea energiei regenerabile pentru autoconsumul UAT Judetul Bistrita-Nasaud, a institutiilor subordonate si a Comunei Lechinta.
Se afla, de asemenea, in derulare proiectul de care am amintit mai sus, respectiv "Spitalul Judetean de Urgenta Bistrita - extinderea pavilionului spitalului prin construirea unei cladiri noi", proiect ce reprezinta unul dintre cele mai mari obiective de investitii al judetului. Este vorba de o investitie de peste 485 milioane de lei impartita pe 4 componente. La Componenta 1 "Construirea unui nou pavilion de spital", lucrarile sunt in derulare, iar la Componenta 2 "Cresterea eficientei energetice la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Bistrita - sediul central bd. General Grigore Balan nr. 43" a fost semnat contractul de lucrari. Componenta 3 va viza digitalizarea intregului spital, iar prin Componenta 4 se va asigura dotarea acestuia cu aparatura medicala moderna.
Daca insumam investitiile enumerate mai sus vom vedea ca avem in vedere proiecte de peste 2,5 miliarde de lei. Principala sursa de finantare a acestora o reprezinta fondurile europene nerambursabile, atat prin mecanismul PNRR cat si prin alte programe de finantare. Este foarte important sa pregatim in continuare proiecte mature pentru a maximiza gradul de atragere al finantarilor nerambursabile.

- Una dintre problemele intampinate este legata de finantarea ajustarii preturilor la materialele de constructii aferente contractelor de lucrari. Sursa de finantare a acestor ajustari nu este clar stabilita, mai ales in ceea ce priveste contractele de lucrari din cadrul proiectelor finantate din fonduri nerambursabile. S-au transmis solicitari catre autoritatile implicate in gestionarea si implementarea proiectelor si se asteapta un raspuns privind stabilirea modului de finantare a acestor cresteri, fiind o situatie ce poate genera intarzieri sau chiar blocaje in implementarea investitiilor.
Selectarea constructorilor se realizeaza prin procedurile stabilite de legea achizitiilor. Un element de noutate in acest domeniu este adus de proiectul noului Cod al Urbanismului si Constructiilor, care in forma actuala propusa va impune verificarea certificarii firmelor in domeniul lor de activitate, in cadrul procedurii de achizitie. Acest fapt ar putea constitui o oarecare garantie privind calitatea lucrarilor realizate de firma de constructii. Practic, constructorii se vor certifica in domeniul lor de activitate de catre o institutie nou creata cu acest scop: Agentia Romana de Certificare a Operatorilor din Constructii (ARCOC). O modalitate similara de atestare a calitatii lucrarilor realizate exista, in prezent, sub forma certificatelor constatatoare emise la finalizarea contractelor de institutiile cu care respectivele firme au colaborat. Aceasta este, insa, o forma mai putin obiectiva de evaluare in comparatie cu o institutie unica de certificare.

(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia Martie/Aprilie 2024)