Agenda Constructiilor - INDEX COMPANII - INSTITUTII, PATRONATE, ASOCIATII si ORGANISME de CERTIFICARE - Institutii publice - CONSILIUL JUDETEAN CLUJ

Home - INDEX COMPANII - INSTITUTII, PATRONATE, ASOCIATII si ORGANISME de CERTIFICARE - Institutii publice - CONSILIUL JUDETEAN CLUJ

INDEX COMPANII

PAGINA PERSONALIZATA

CONSILIUL JUDETEAN CLUJ

Adresa: Calea Dorobanților nr. 106, Cluj-Napoca, Judet Cluj

Telefon: 0372-640.000

Fax: 0372.640.070

E-mail: infopublic@cjcluj.ro

Web site: www.cjcluj.ro

Domenii: Institutii publice | Investitori institutionali

Descriere activitate
Consiliul Judeţean este autoritatea administraţiei publice locale, constituita la nivel judetean pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale, oraşeneşti si municipale, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean.

Prezentare companie/institutie

CJ Cluj si-a propus sa atraga finantari de 3 miliarde euro pana in 2030

Alin Tise (49 de ani)

Functia/Institutia: presedinte, Consiliul Judetean Cluj;

Experienta profesionala: 15 ani in domeniul administratiei publice judetene.

Judetul Cluj si-a consolidat in ultimii ani rolul de motor economic si catalizator al dezvoltarii intregii Regiuni de Dezvoltare Nord-Vest, devenind una dintre cele mai dinamice economii locale din Romania, fiind pe primul loc in tara in ceea ce priveste ritmul de crestere al PIB/capita. Fara indoiala, dezvoltarea Clujului s-a inscris pe o panta ascendenta, progresul economic fiind vizibil in toate sectoarele industriale si in cel al serviciilor, cu precadere in sectorul industriilor creative si IT&C. Acest lucru este demonstrat de nivelul de trai tot mai crescut al clujenilor, de numarul mare de salariati din judet, dar si de rata scazuta a somajului.
In ceea ce priveste nevoile de dezvoltare ale judetului Cluj, acestea sunt cuprinse in noua Strategie de dezvoltare teritoriala pentru perioada 2023-2030, aprobata de Consiliul Judetean Cluj in data de 31 iulie 2023. Pe langa o dezvoltare inteligenta, bazata pe inovatie si antreprenoriat, obiectivele CJ Cluj pentru urmatorii ani vizeaza conectarea judetului la principalele coridoare majore de transport, precum si eficientizarea activitatii administratiei publice locale, astfel incat aceasta sa atraga finantari europene de minimum 3 miliarde euro in perioada 2021-2030.

- Care sunt cele mai mari proiecte de investitii pe care le aveti in pregatire, in acest moment, in judet?

- Fara a se limita doar la acestea, cele mai importante proiecte de investitii pe care CJ Cluj le are in acest moment in dezvoltare sunt Centrul Integrat de Transplant Cluj si Spitalul Pediatric Monobloc Cluj. Proiectul centrului de transplant este unicul de acest fel din Romania si din sud-estul Europei, avand o valoare de executie estimata la peste 200 de milioane de euro. Spitalul Pediatric Monobloc Cluj este primul spital pediatric in sistem integrat construit de la zero, dupa Revolutie, de catre o autoritate publica locala din Romania. Cu o valoare estimata la circa 300 de milioane de euro, acesta este prevazut sa deserveasca aproximativ 50.000 de copii/an din intreaga tara. Ambele proiecte medicale, de anvergura nationala, sunt foarte avansate, ele fiind in etapa de licitatie de executie. Practic, Clujul detine cele mai mature doua proiecte de spitale din tara, insa finalizarea licitatiei si demararea efectiva a lucrarilor sunt conditionate de identificarea sursei de finantare. Din pacate insa, desi ele au fost incluse initial in lista proiectelor propuse pentru finantare din PNRR, Guvernul a decis sa redirectioneze banii alocati sanatatii spre alte domenii. Proiectele nu sunt abandonate si cautam solutii pentru finantarea acestora, atat interne, cat si externe.
Alte obiective majore aflate in faza de licitatie vizeaza proiectarea si executia instalatiei de tratare prin dezintegrare moleculara pentru valorificarea energetica a deseurilor municipale din judetul Cluj, implementarea proiectului Velo Apuseni ce vizeaza amenajarea de trasee cicloturistice in Muntii Apuseni, precum si achizitia de microbuze electrice pentru transportul elevilor.

- Ce proiecte aveti in etapa de executie?

- In ceea ce priveste obiectivele de investitii aflate in executie, mentionam, in primul rand, reabilitarea retelei de drumuri judetene, prin care dorim sa asfaltam si sa modernizam, pana in 2025, toate drumurile de interes judetean.
Extinderea si reabilitarea retelelor de apa si canalizare este un alt proiect extrem de amplu, cu un impact direct asupra cetatenilor judetului Cluj. In acest sens, doar in ultimii 25 de ani au fost implementate cinci programe majore de investitii din fonduri europene, in valoare de 670 milioane de euro. De altfel, cel mai mare dintre aceste programe, in valoare de 404 milioane de euro, este in acest moment in plina derulare. Nu in ultimul rand, derulam o serie de proiecte pentru modernizarea sistemului medical. CJ Cluj a finalizat in anul 2023 sau deruleaza proiecte pe Sanatate finantate din fonduri europene in valoare totala de circa 120 de milioane de lei: dotarea si modernizarea UPU si a ambulatoriilor, extinderea Clinicii de Psihiatrie Pediatrica, programe de reducere a riscului de infectii nosocomiale etc. CJ Cluj va continua proiectele in domeniul sanatatii, fiind alocata din bugetul propriu pe anul 2024 suma de 77,13 milioane de lei.

- Ce probleme intampinati in desfasurarea activitatii si care sunt factorii care afecteaza demararea/derularea lucrarilor de constructii?

- Una dintre problemele cele mai importante, evidentiate inclusiv mai sus, o reprezinta provocarea asigurarii finantarii pentru demararea, respectiv finalizarea a cat mai multe proiecte, toate cu beneficii majore pentru cetateni. Este evident ca perioada pandemica a pus o presiune suplimentara pe bugetul judetului Cluj, astfel ca multe fonduri au fost directionate inspre sustinerea sistemului sanitar. Acest lucru s-a reflectat, in special, in cazul proiectelor considerate avand o valoare-adaugata mai scazuta, dar si cu un impact socio-economic mai redus. Astfel, cateva investitii au fost temporar amanate, altele au fost regandite, insa proiectele mari de investitii, cele prioritare, au continuat sa primeasca cea mai mare atentie. O alta problema recurenta cu care se confrunta CJ Cluj o reprezinta interesul scazut al societatilor comerciale pentru contractarea unor proiecte de infrastructura. Multe proiecte s-au impotmolit ca urmare a inexistentei ofertelor depuse in cadrul licitatiilor demarate, asta desi valoarea estimata a investitiei era echilibrata si adaptata realitatilor din piata. Cauzele acestei lipse de interes pot fi multe, de la lipsa fortei de munca, la evolutii rapide ale preturilor in domeniul materialelor de constructii etc. Drept urmare, la fel ca multe alte autoritati si institutii publice din Romania, Consiliul Judetean a fost pus in situatia de a relua anumite licitatii si de a creste, pentru sporirea atractivitatii, bugetul alocat. Toate acestea au insemnat decalari si intarzieri in executia unor proiecte. O alta problema, strans legata de cea precedenta, o reprezinta incapacitatea financiara si logistica a unui contractant de a finaliza un contract pe care si l-a asumat. In aceasta situatie, Consiliul Judetean a luat masuri urgente de reziliere si recontractare a lucrarilor/serviciilor ramase de executat.

- Care sunt cele mai des intalnite probleme pe santiere?

- Cea mai des intalnita problema pe santiere in cadrul investitiilor derulate de CJ Cluj o reprezinta lipsa fortei de munca. Acest deficit constituie, cu siguranta, o problema la nivel national, nu doar la Cluj. Cu toate acestea, Consiliul Judetean a reusit sa implementeze si sa duca la bun sfarsit numeroase proiecte ample si extrem de complexe.

(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia Martie/Aprilie 2024)

Arh. Claudiu Salanta: 2021 a venit cu avant investitional in zona rurala

Arh. Claudiu Salanta

Functia/Institutia: Arhitect-Sef, Consiliul Judetean Cluj;

Experienta profesionala: 4 ani in domeniul arhitecturii si urbanismului din mediul privat si 8 ani in sectorul administrativ.

Comunele limitrofe municipiului Cluj-Napoca si localitatile din mediul rural care atrag finantari sau dezvolta proiecte pentru a deveni atractive sunt zonele cu cel mai ridicat potential de dezvoltare din judetul Cluj, sustine Claudiu Salanta, Arhitectul-Sef al Consiliului Judetean Cluj, in cadrul unui interviu acordat revistei Agenda Constructiilor. "Feleacu, Aiton, Ciurila si Chinteni au un potential in zona construirii de locuinte individuale si cred ca lipsa locuintelor colective le ajuta mult la o buna pozitionare in zona de rezidential. Spre exemplu, in comuna Feleacu se emit in prezent mai multe certificate de urbanism si autorizatii decat in unele orase. In al doilea inel, cred ca Jucu si Gilaul o sa fie localitatile care vor beneficia de o dezvoltare accelerata, datorita potentialului existent in zona", subliniaza Claudiu Salanta. De altfel, in opinia sa, trendul de dezvoltare a mediului rural se poate observa si din statistica privind numarul de solicitari de emitere a certificatelor de urbanism, care este in 2021 mai mult decat dublu fata de anii precedenti.

- Cum credeti ca se va dezvolta, din punct de vedere arhitectural, judetul Cluj in urmatorii ani?

- La nivelul zonelor rurale din judetul Cluj se observa imbunatatirea calitatii arhitecturale a constructiilor autorizate. Pentru a ajuta acest demers, in urma cu 5-6 ani, s-a solicitat ca functiunile de turism sa fie realizate in baza unui plan urbanistic de detaliu. Acesta era discutat in comisia de urbanism a judetului Cluj, inclusiv in ceea ce priveste calitatea arhitecturii si modul de incadrare a acesteia in zona rurala. Astfel, cu ajutorul colegilor arhitecti din comisie, s-a vazut o imbunatatire de la proiect la proiect si azi s-a ajuns la stabilirea unui standard in ceea ce priveste calitatea proiectelor de arhitectura in ruralul clujean. Ulterior, de circa 4-5 ani, s-a solicitat ca proiectele de arhitectura sa fie insotite de un studiu de integrare in specificul arhitectural local si observam ca si acesta a condus la ceea ce ne doream si anume arhitectura de calitate in mediul rural. Mai mult decat atat, s-au elaborat regulamente locale de urbanism detaliate si pe componenta de aspect exterior, care au fost ulterior transpuse sub forma grafica in ghiduri ilustrate. Acestea ajuta mult la intelegerea mai facila a reglementarilor urbanistice si in discutiile arhitect-beneficiar. De asemenea, au contribuit foarte mult si ghidurile elaborate de catre Ordinul Arhitectilor din Romania pentru zona rurala, care au fost de un real ajutor in acest demers. In mediul urban clujean concursurile de solutii reprezinta solutia pentru o arhitectura de calitate, iar aici Clujul este privilegiat, avand anual cateva concursuri de arhitectura realizate de catre administratiile locale/judetene. Momentan, incercam sa ducem practica concursurilor si in toate municipiile din judet, dar si in rural. Imi doresc mult sa avem exemple de cladiri publice realizate in rural pe baza de concursuri de solutii.

- Care sunt cele mai mari proiecte de constructii care se dezvolta, in prezent, in judetul Cluj?

- Din punctul meu de vedere, cel mai mare proiect il reprezinta noul cartier Sopor din municipiul Cluj-Napoca. Il consider cel mai mare proiect deoarece sparge o bariera mentala si aduce administratia in procesul de planificare a orasului, nu doar din prisma avizatorului, ci din cea a elaboratorului unei documentatii PUZ pe 200 de hectare. Ba mai mult, aduce conceptul taxei de urbanizare care sa fie instituita pentru realizarea centralizata (de catre administratie) a intregii infrastructuri necesare functionarii cartierului. Pe langa infrastructura tehnico-edilitara, discutam si de dotarile publice necesare (invatamant, parcuri etc.). In rural, cel mai mare proiect cred ca este cel din comuna Vultureni, unde se dezvolta un ansamblu pentru o comunitate sustenabila, dar si proiectele de urbanism similare cu cel al cartierului Sopor, elaborate in comunele Aiton, Sandulesti, Vultureni, Petrestii de Jos, Chinteni si Jucu. Cred ca o sa avem tot mai multe exemple de PUZ-uri elaborate de administratie in mediul rural.

- Care este zona cu cel mai mare potential de dezvoltare din judetul Cluj?

- In trecut, fluxul de documentatii, dar si procesul birocratic urban au condus la o presiune si o refulare a constructiilor in zona imediat limitrofa municipiului Cluj-Napoca. Asa s-a ajuns sa avem cea mai mare comuna din tara - comuna Floresti. Inca nu reusesc sa inteleg cum putem sa avem o legislatie asa de slaba incat sa nu previna asemenea anomalii - comune mai mari decat orase si municipii. In prezent, potential de dezvoltare il au comunele limitrofe Clujului si cele care atrag finantari dezvolta proiecte pentru a deveni atractive. Ca si comune limitrofe Clujului, Feleacu, Aiton, Ciurila si Chinteni au un potential in zona construirii de locuinte individuale si cred ca lipsa locuintelor colective le ajuta mult la o buna pozitionare in zona de rezidential. La acest moment, in comuna Feleacu se emit mai multe certificate de urbanism si autorizatii decat in unele municipii. Cheia este de a-si pastra directia de dezvoltare de pana acum. In al doilea inel, cred ca Jucu si Gilaul o sa fie zonele care vor beneficia de o dezvoltare accelerata, datorita potentialului existent in zona.

- Ce probleme intampinati in desfasurarea activitatii si care sunt factorii care afecteaza demararea/derularea lucrarilor de constructii?

- Lipsa fortei de munca trebuie sa fie pe primul loc, deoarece este factorul care influenteaza cel mai mult. Posibil, ca in viitorul nu tocmai indepartat, sa asistam la o revenire in forta a constructiilor prefabricate.

- Ce impact a avut pandemia de coronavirus asupra proiectelor de constructii din judetul Cluj si cum vedeti viitorul proiectarii si constructiilor in perioada post Covid-19?

- Din punctul de vedere al actelor emise, putem spune ca anul 2020 nu a fost unul atipic, fiind emise 1.253 certificate de urbanism, comparativ cu 1.198 in anul 2019. In schimb, s-a inregistrat o diminuare a cererilor de emitere a autorizatiilor de construire in 2020 fata de 2019. Cu toate acestea, anul 2021 a venit cu un puternic avant investitional in zona rurala, numarul solicitarilor de emitere a certificatelor de urbanism fiind mai mult decat dublu fata de anii precedenti. Cred ca putem spune ca acest fapt vine pe fondul restrictiilor din perioada de pandemie, care a condus la un apetit crescut fata de locuintele in mediul rural. Vorbim si de flexibilitatea data de munca la distanta, care a diminuat dependenta de urban, dar si de cresterea conceptului de casa la tara, ca o a doua casa. In cea de-a doua categorie as include si cabanele, a caror cerere a explodat in perioada de pandemie. Constructiile A-frame pot fi denumite, din punctul meu de vedere, drept casele de pandemie. In privinta perioadei post-pandemie, cred ca acest trend al constructiilor de locuinte individuale o sa continue. S-au vazut avantajele si dezavantajele locuirii la casa versus locuirea in locuinte colective. Pare ca pandemia a inclinat balanta spre zona de locuinte individuale.

(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia Septembrie 2021)