- Cele mai mari proiecte de investitii coordonate de Ministerul Justitiei, care urmeaza sa fie realizate sau continuate in perioada 2025-2030, se impart in trei categorii principale. Prima dintre acestea cuprinde obiective finantate de la bugetul de stat prin Ministerul Justitiei, cel mai important si complex proiect fiind cel ce vizeaza reparatii capitale si modernizare la Palatul de Justitie Cluj. Acesta se afla in etapa de organizare a santierului pentru demararea lucrarilor, are o valoare totala de 674 milioane de lei (inclusiv TVA), iar contractul de lucrari este de 333 milioane de lei (fara TVA).
A doua categorie vizeaza investitii finantate de la bugetul de stat prin Compania Nationala de Investitii, in baza protocolului de colaborare incheiat cu Ministerul Justitiei. Printre cele mai importante obiective se numara: lucrarile de interventie si extindere la Tribunalul Mures (stadiu fizic 53%, valoare 8 milioane de lei), extinderea si anveloparea sediului Tribunalului Salaj (stadiu 40%, valoare 13,56 milioane de lei), reparatiile capitale si restaurarea sediului Judecatoriei Vaslui (stadiu 90%, valoare 16,42 milioane de lei), consolidarea, modernizarea si extinderea Tribunalului Valcea (stadiu 25%, valoare 39,7 milioane de lei), constructia sediului comun al Tribunalului Teleorman si Judecatoriei Alexandria (stadiu 90%, valoare 65,63 milioane de lei), elaborarea studiilor de fezabilitate pentru Tribunalul Alba Iulia (investitie evaluata la 72,6 milioane de lei), Palatul de Justitie Mehedinti (investitie de circa 70 de milioane de lei), Palatul de Justitie Craiova (proiect evaluat la 432,8 milioane de lei), Palatul de Justitie Vrancea (99,24 milioane de lei) si sediile Tribunalului Ilfov si Judecatoriei Buftea (101 milioane de lei).
A treia categorie cuprinde obiective finantate de Banca Mondiala, printre care se afla constructia sau reabilitarea a opt sedii de instante, proiectul de modernizare a retelelor LAN la nivelul a 135 de instante si Ministerul Justitiei, precum si realizarea Cartierului pentru Justitie, care va reuni 24 de institutii judiciare din Bucuresti, inclusiv UNBR. Exemple relevante sunt: noul sediu al Judecatoriei Targu Neamt (stadiu fizic 68%, valoare 29,36 milioane de lei), sediul comun Tribunal - Judecatorie Sibiu, cladire monument istoric (in faza de expertize tehnice si studiu de fezabilitate), Judecatoria Calafat (in etapa DALI), Judecatoria Corabia, monument istoric (DALI), Judecatoria Simleu Silvaniei (DALI), Judecatoria Oravita, monument istoric (in faza studiului de fezabilitate), Judecatoria Valenii de Munte (in curs de licitatie pentru stabilirea proiectantului) si Judecatoria Filiasi (in pregatire pentru licitatie).

- La data de 29 decembrie 2023 a fost semnat contractul de executie pentru obiectivul de investitii Penitenciar P47-Berceni in valoare de 738 milioane de lei (inclusiv TVA), iar pe 6 decembrie 2023 si cel pentru constructia P48-Unguriu in valoare de 243,61 milioane de lei (inclusiv TVA). Pentru Penitenciarul Berceni, in data de 16 ianuarie 2024 a fost emis ordinul de incepere a lucrarilor de executie, iar incepand cu luna martie acestea au fost demarate efectiv. Pentru Penitenciarul Unguriu, ordinul de incepere a fost semnat la data de 29 decembrie 2023, cu demararea efectiva a lucrarilor in luna februarie 2024. Lucrarile la ambele penitenciare se executa in conformitate cu graficele de executie, pana la aceasta data fiind realizate lucrari de defrisare a terenului, demolare a constructiilor existente, lucrari de infrastructura (fundatii, radiere), suprastructura (stalpi, grinzi, placi, pereti din beton armat) si au fost demarate lucrarile de inchidere si compartimentare, precum si unele lucrari de instalatii. Termenul de finalizare pentru Obiectivul P47-Berceni este ianuarie 2029 si decembrie 2027 pentru P48-Unguriu.

- In luna noiembrie 2024 a fost finalizata elaborarea si avizarea completa a Studiului de Fezabilitate a investitiei (s-au obtinut 21 de avize tehnice solicitate prin Certificatul de Urbanism emis in aprilie 2023). Ulterior, a fost elaborat proiectul de Hotarare a Guvernului pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici si declansarii exproprierii, proiect care a fost publicat in consultare publica in data de 4 decembrie 2024, iar procesul de avizare interministeriala a acestui act normativ a fost reluat in iunie 2025. La acest moment, nu sunt fonduri pentru promovarea proiectului/ aprobarea Hotararii de Guvern, fiind necesare aproximativ 46 milioane de lei credite bugetare si de angajament suplimentare (pentru expropriere). In prezent, este in curs de finalizare licitatia publica competitiva internationala pentru contractarea serviciilor de proiectare avansate pentru: obtinerea autorizatiilor de desfiintare si de construire pentru Cartierul pentru Justitie, elaborarea proiectelor tehnice detaliate si acordarea de asistenta tehnica pe perioada licitatiei de contractare a lucrarilor si executiei acestora. Astfel, daca ar exista fondurile necesare, serviciile pentru proiectarea detaliata a Cartierului pentru Justitie ar putea incepe efectiv la finalul licitatiei, ulterior semnarii contractului si sunt estimate sa dureze aproximativ 24 de luni, urmate de asistenta tehnica ce ar putea fi acordata pana in decembrie 2030, cu posibilitatea de prelungire in functie de fondurile disponibile si de evolutia lucrarilor in teren. Din pacate, la acest moment, Ministerului Justitiei ii lipsesc aproximativ 100 de milioane de lei credite de angajament pentru semnarea acestui contract de proiectare detaliata. De asemenea, Ministerul Justitiei nu dispune in urmatorii ani de fondurile necesare (credite de angajament si bugetare) pentru contractarea si realizarea lucrarilor estimate la aproximativ 1 miliard euro), conform estimarilor bugetare pe termen mediu din Legea bugetului de stat pe anul 2025.

(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia Octombrie 2025)

- Stim deja ca tinta anului 2050, la nivelul intregii Uniunii Europene, este neutralitatea climatica. Investitiile in combustibili fosili, si ma refer aici mai ales la noile proiecte, nu sunt compatibile cu acest obiectiv. Ce se va intampla daca Romania va continua sa marseze pe dezvoltarea de noi obiective pe combustibili fosili? Vom rata tranzitia energetica, lasand o povara imposibil de urnit in doar cativa ani inainte de 2050. Vom rata finantari europene care pot transforma sectorul energetic si economia in general. Vom bloca bani din propriul buget in investitii care se pot dovedi inutile peste ani, fara ca acestea sa fie amortizate. Vom continua sa alimentam criza climatica si distrugerea mediului, pierderi extrem de costisitoare si de multe ori ireversibile. Putem face aceasta tranzitie fara noi proiecte fosile si e nevoie de un semnal puternic din partea liderilor politici in principal.

(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia Septembrie 2025)