Functia/Institutia: decan, Facultatea de Arhitectura si Urbanism din cadrul Universitatii Tehnice Cluj-Napoca;

Experienta profesionala: 34 de ani in domeniul arhitecturii si proiectarii.

 

 

- Intrebarea e foarte pertinenta si trebuie pusa si repusa in continuu, dar din pacate acest lucru nu se intampla la nivelul ministerial, insa se intampla in plan local. Trebuie sa va marturisesc faptul ca liderii facultatilor de arhitectura din Romania, impreuna cu Ordinul Arhitectilor din Romania, tin legatura si discuta aceste probleme destul de sistematic, in ultimii ani. Invatamantul superior de arhitectura si urbanism este dinamic, sesizeaza problemele actuale majore cu care se confrunta mediul construit in general si in particular la noi si cred ca pot afirma, fara sa gresesc, ca reactioneaza. Ceea ce este insa problematic e ca libertatea de manevra oferita de legea educatiei si mai ales de ARACIS, agentia care se ocupa cu acreditarea si a setat standardele de calitate, este prea mica. Aceste standarde trebuie adaptate la prezent, au ramas in mod cert undeva in urma si limiteaza posibilitatile de a avea un invatamant mai agil. Este una din concluziile adoptate unanim de catre liderii facultatilor de arhitectura din Romania la una dintre ultimele intalniri avute. Discutia despre cererea de pe piata de munca este mai complexa. Ea trebuie sa aiba in vedere o piata care este departe de a fi perfecta din punct de vedere a ceea ce livreaza, adica proiecte care sa stea la baza realizarii unei arhitecturi contemporane de buna calitate in medie si exceptionala acolo unde asteptarile publice sunt foarte inalte. Aceasta insemna ca, in mediul academic, nu trebuie sa ne mulam perfect pe asteptarile pietei, care doreste arhitecti docili, care sa maximizeze profitul dezvoltatorilor si sa fie, daca se poate, foarte ieftini, foarte rapizi si foarte buni inca din momentul in care devin absolventi cu experienta zero in practica. Daca ne uitam la calitatea mediului construit in Romania, ar trebui sa ne spunem ca invatamantul ar trebui sa produca altfel de arhitecti. Si asta incercam de fapt, sa combinam ceea ce insemna practica actuala a profesiei de arhitect cu ceea ce ar trebui sa fie noul rol al arhitectului, care sa participe sau chiar sa produca schimbarea de paradigma necesara pentru un mediu construit sustenabil.

- Aici sunt foarte multe de spus. Trebuie schimbat invatamantul preuniversitar si educatia tinerilor in aceasta tara, lucru pe care il stie toata lumea si nu prea reuseste sa il faca nimeni. Trebuie sa ne dedicam si noi, cei care lucram in universitati, cu mult mai multa energie pentru implementarea schimbarii. Trebuie sa fim mult mai conectati international, mult mai mobili si sa abandonam, multi dintre noi, prioritatea intereselor personale, foarte prezente in mediul academic.

- Trebuie sa spun ca, pana acum, nu am avut niciodata probleme in ocuparea numarului de locuri prin competitie. Din pacate, la celelalte facultati din universitate se manifesta deja efectele unei demografii in scadere serioasa la nivelul populatiei absolventilor de liceu cu bacalaureat. Un lucru interesant pentru noi e faptul ca avem o majoritate absoluta de studenti care nu sunt localnici si provin din toata tara, nu numai din judetele apropiate. Avem si un numar constant de studenti internationali. Revenind la interes, exista o anumita diminuare a interesului pe care o resimtim discutand chiar cu studentii nostri. Tinerii de astazi sunt extrem de atenti la mai multe aspecte care compun perceptia despre o facultate sau o profesie. Cat de dificila este admiterea, cat de dificil este parcursul studiilor, cat dureaza si ce sanse are absolventul sa primeasca o slujba buna. Trebuie sa recunosc ca cele mai multe dintre intrebari nu au cele mai atragatoare raspunsuri din partea facultatii de arhitectura. Totusi, mirajul indreptatit al profesiei de arhitect nu s-a stins la generatiile noi. Tinerii simt ca exista un potential foarte mare de a schimba lumea prin arhitectura.

- Practica este o disciplina obligatorie pentru studenti, prezenta in planurile de invatamant pentru toti anii de studii. In fiecare din anii 1 - 5 exista doua saptamani de practica pentru studenti, cu programe diverse, fie oferite de facultate prin atelierele de proiectare, fie oferite de parteneri care organizeaza tabere, ateliere, cursuri sau alte experiente foarte benefice pentru diferite laturi ale formarii complexe a arhitectului. Pe langa acestea, studentii aplica pentru mobilitati de plasament, in anii mari, la birouri de arhitectura din tarile Uniunii Europene unde avem conventii de parteneriate Erasmus, in special. Pentru aceste stagii de practica, la care participa circa 20% dintre studentii nostri, se ofera burse, astfel incat birourile care ii primesc pentru circa 3-4 luni sa nu aiba nicio cheltuiala in acest sens. Mai mult, odata ajunsi in anul 6, studentii au de facut o practica de 10 saptamani, in semestrul intai, la birouri de arhitectura, pentru care avem parteneriate cu Ordinul Arhitectilor din Romania. Companiile primesc studentii foarte bine, in general, dar practica se poate desfasura pentru multi si in administratii publice si pe santiere de constructii, restaurare sau arheologice. Obligatia asigurarii conditiilor apartine celor care ii primesc in practica si, de cele mai multe ori, acestia sunt foarte generosi si experientele sunt relevante. Mai avem cercuri studentesti pe parcursul semestrelor, in timp ce practica se deruleaza de regula in vacante, sau perioade special dedicate.