Agenda Constructiilor
Duminica, 22 Decembrie 2024
PAGINA PERSONALIZATA


INSPECTORATUL DE STAT IN CONSTRUCTII - ISC

INSPECTORATUL DE STAT IN CONSTRUCTII - ISC

Adresa: Str. C.F. Robescu nr. 23, Bucuresti, S3
Telefon: 021/318.17.00 , 021/318.17.21
Fax: 021/318.17.04
E-mail: isc@isc.gov.ro
Web site: www.isc.gov.ro
Domenii: Institutii publice
Descriere activitate
Organ tehnic specializat care exercită controlul de stat în domeniul construcțiilor
Prezentare companie/institutie
ISC: Optimizare a activitatii, pentru o monitorizare eficienta a pietei
 
 
 
 
 
Ing. Paul Racovita (56 de ani)
Functia/Institutia: inspector general, ISC;
Pregatire profesionala: Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, Facultatea de instalatii - specializarea Instalatii pentru constructii.
 
Inspectoratul de Stat in Constructii (ISC) se confrunta cu dificultati legate de numarul redus al inspectorilor in constructii cu atributii de control, generate, in principal, de nivelul scazut al salarizarii, raportat la volumul si complexitatea activitatilor pe care le desfasoara. Conform datelor organismului, in primul trimestru al acestui an, cei 369 de inspectori specializati au efectuat 5.320 de activitati de control, raportat la un numar de 184.734 de obiective de investitii aflate in evidenta ISC. Suplimentar, inspectorii in constructii desfasoara activitati de avizare a lucrarilor publice, autorizeaza laboratoarele de incercari in constructii, autorizeaza responsabilii tehnici cu executia si dirigintii de santier, solutioneaza petitii, participa in comisiile de receptie la terminarea lucrarilor si in cadrul comitetelor judetene pentru situatii de urgenta la interventii in caz de calamitati si accidente tehnice. Aceste actiuni au determinat inregistrarea unui numar total de 15.606 activitati, in urma carora au fost constatate 3.713 deficiente, pentru care au fost dispuse 3.555 masuri si aplicate 513 sanctiuni contraventionale, in cuantum de 4,37 milioane de lei.
In vederea eficientizarii activitatii, ISC implementeaza, din 2019, proiectului POCA - "Consolidarea capacitatii ISC de a-si exercita competentele intr-un mod unitar, eficient si eficace", cu o valoare totala de 10 milioane de lei.
 
- Care este rolul ISC in industria constructiilor din Romania? Cum se deruleaza procesul de supraveghere a santierelor?
- Controlul statului cu privire la aplicarea unitara a prevederilor legale in domeniul calitatii constructiilor se exercita de catre ISC in toate etapele si componentele sistemului calitatii in constructii instituit de Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, sistem conceput pentru obtinerea unor constructii de calitate corespunzatoare, care obliga factorii implicati, potrivit responsabilitatilor fiecaruia, sa actioneze pentru realizarea si mentinerea, pe intreaga durata de existenta a constructiilor, a cerintelor fundamentale aplicabile, asa cum este prevazut in cuprinsul legii. Verificarea calitatii lucrarilor executate se efectueaza prin: controale curente/sondaj/tematice si in faze de executie determinante.
Pe langa controalele in santiere, ISC exercita controlul de stat si la ceilalti factori implicati in procesul de proiectare, executie si exploatare a constructiilor, in diverse etape ale acestui proces, care includ si operatorii economici implicati in producerea, furnizarea si punerea in opera a produselor pentru constructii. De asemenea, se efectueaza controale ca urmare a unor accidente tehnice sau dezastre produse din cauze naturale sau antropice, daca sunt puse in pericol viata sau integritatea corporala a cetatenilor sau se pot inregistra distrugeri totale sau partiale ale constructiilor. ISC participa si in procesul de receptie la terminarea lucrarilor, unde verifica alaturi de ceilalti membri ai comisiei, fizic, dar si din punct de vedere al documentelor de calitate incheiate, intreaga constructie. Toate aceste controale efectuate de ISC nu exclud si nu suplinesc controlul intern sau alte forme de control si nu absolva factorii implicati in procesul de construire de obligatiile si raspunderile legale care le revin.
- Cum asigurati corectitudinea si impartialitatea angajatilor proprii, ca si gradul de pregatire teoretica/practica a acestora?
- Structurile de specialitate din cadrul aparatului central al ISC coordoneaza si indruma angajatii institutiei, prin organizarea de intalniri de lucru in teritoriu sau online, in vederea aplicarii unitare a prevederilor legale, dar si pentru eficientizarea activitatii, prin schimbul de experienta. Functionarii publici nou angajati, cu grade profesionale de debutant sau asistent, sunt indrumati si consiliati in activitate de catre personalul cu experienta, de grad profesional principal sau superior, prin participarea la actiunile de control in echipe si rezolvarea sarcinilor de complexitati diferite. De asemenea, repartizarea sarcinilor de catre sefii ierarhici, se face echitabil, cu incarcatura adaptata la nivelul de complexitate specific fiecarui grad profesional.
- Ce a presupus procesul de eficientizare a operatiunilor ISC si cati angajati au beneficiat de instruire? Care sunt principalele modificari care au avut loc in cadrul Inspectoratului, in urma implementarii acestuia?
- ISC implementeaza, incepand cu data de 20 iulie 2019, proiectul "Consolidarea capacitatii ISC de a-si exercita competentele intr-un mod unitar, eficient si eficace", cod SIPOCA 587. Obiectivul general il constituie consolidarea capacitatii ISC de a exercita controlul de stat cu privire la respectarea disciplinei in urbanism si a regimului de autorizare a constructiilor, precum si la aplicarea unitara a prevederilor legale in domeniul calitatii in constructii. Prin implementarea proiectului, s-a urmarit imbunatatirea si eficientizarea atat a activitatii ISC, cat si a serviciilor oferite persoanelor fizice si juridice cu activitati in domeniul constructiilor, respectiv:
   ● revizuirea/actualizarea procedurilor de depunere a documentelor necesare obtinerii avizelor si altor documente specifice activitatii ISC;
   ● revizuirea/actualizarea mecanismelor si procedurilor de control, derulate de ISC, ca urmare a unor analize interne, precum si a unor exemple de buna practica implementate in alte state europene;
   ● dezvoltarea si operationalizarea de noi module tehnice, economice si juridice, integrate in sistemul informatic actual al institutiei.
Prin urmare, au fost dezvoltate module informatice care sa permita:
   ● plata online a serviciilor oferite de ISC;
   ● participarea persoanelor interesate, prin intermediul platformei informatice a ISC, la examenele de autorizare pentru responsabili tehnici cu executia si diriginti de santier;
   ● emiterea autorizatiilor pentru laboratoarele de incercari in constructii si pentru specialistii in domeniu;
   ● completarea si accesarea online a registrelor de activitate obligatorii de catre specialistii in constructii autorizati;
   ● intocmirea unitara a actelor de control.
Programul a presupus instruirea unui numar de 500 de persoane, reprezentand personal de conducere si de executie din cadrul ISC in aplicarea noilor proceduri si mecanisme/instrumente dezvoltate prin proiect, precum si participarea dirigintilor de santier si responsabililor tehnici cu executia la workshop-urile si conferintele derulate pe parcursul implementarii proiectului.
- Care sunt cele mai intensive controale pe care le-ati realizat, coordonat, in ultima perioada?
- Concomitent cu activitatile curente, in anul 2021, inspectorii in constructii cu atributii de control au efectuat controale tematice privind evaluarea starii tehnice a constructiilor cu destinatia de unitati sanitare - de tip spitale, policlinici, dispensare etc., in urma carora s-a dispus intocmirea unor expertize tehnice care sa stabileasca solutiile tehnice de interventie/consolidare, acolo unde a fost cazul.
In perioada iulie 2022 - ianuarie 2023, ISC a desfasurat un control tematic in domeniul urmaririi comportarii in exploatare a 746 poduri aflate in administrarea Companiei Nationale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). In urma controalelor a reiesit faptul ca multe degradari sunt rezultate ale neefectuarii la timp a lucrarilor de intretinere si a celor de reparatii curente sau sunt cauzate de calamitati naturale. In acest sens, au fost dispuse masuri referitoare la efectuarea lucrarilor de intretinere si reparatii, intocmirea/actualizarea expertizelor tehnice care sa stabileasca solutii pentru aducerea la starea corespunzatoare de exploatare, punerea de urgenta in aplicare a concluziilor din expertiza tehnica/proiectul tehnic.
Incepand cu luna aprilie 2022, institutia noastra a initiat in zona costiera a litoralului Marii Negre, pe raza UAT Navodari, jud. Constanta, o ampla actiune de control in domeniile calitatii in constructii, amenajarii teritoriului si urbanismului, precum si al disciplinei in autorizarea executarii lucrarilor in constructii, actiune care este, in prezent, in curs de derulare. Verificarile se desfasoara in teren si la Primaria Orasului Navodari, actiunile de control urmarind respectarea, de catre factorii implicati, a cerintelor fundamentale privind calitatea in constructii si respectarea prevederilor legale la emiterea certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de construire.
Ca urmare a neconformitatilor constatate, au fost dispuse masuri care au constat, in principal, in oprirea/refacerea lucrarilor si remedierea deficientelor de executie constatate. De asemenea, au fost aplicate sanctiuni contraventionale si a fost sesizata Institutia Prefectului - Judetul Constanta, in vederea analizarii necesitatii si oportunitatii atacarii unor autorizatii de construire la instanta de contencios administrativ, in conformitate cu prevederile art. 12 alin. (2) din Legea nr. 50/1991.
De asemenea, ISC desfasoara activitati de control la obiective de investitii cu finantare nationala sau europeana, derulate prin programe ca PNDL, Anghel Saligny, PNRR, precum si prin programe ale ANL, CNAIR si CNI. ISC isi propune, pentru perioada urmatoare, consolidarea colaborarii cu autoritatile, institutiile, structurile si serviciile publice centrale si locale pentru realizarea de constructii noi care sa respecte cerintele fundamentale privind calitatea, cresterea sigurantei in exploatare a constructiilor existente, dar si continuarea demersurilor in vederea realizarii si gestionarii Registrului Unic National al Autorizatiilor de Construire.
- Care sunt cele mai mari nereguli intalnite pe santierele din Romania?
- Dintre neconformitatile cu grad ridicat de repetabilitate identificate in timpul controalelor in etapa de executie a lucrarilor de construire mentionam:
   ● incalcarea prevederilor din acorduri/avize/autorizatii de construire;
   ● neindeplinirea obligatiilor stabilite prin regulamentele si procedurile elaborate aprobate;
   ● neasigurarea, de catre investitori, a verificarii executiei lucrarilor de construire prin specialisti diriginti de santier autorizati;
   ● realizarea de constructii fara specialisti responsabili tehnici cu executia autorizati;
   ● neasigurarea conditiilor de verificare a lucrarilor ajunse in faze determinante;
   ● neaducerea la indeplinire a masurilor dispuse;
   ● nerespectarea normelor tehnice, a prevederilor din proiectul tehnic, detaliile de executie si din caietele de sarcini;
   ● executarea de modificari la constructii existente sau schimbarea destinatiei acestora in lipsa unei expertize tehnice;
   ● confirmarea prin semnatura, de catre factorii implicati, a calitatii unor lucrari executate necorespunzator;
   ● intocmirea necorespunzatoare a documentelor ce se constituie in cartea tehnica a constructiei, fie prin lipsa documentelor de calitate a produselor puse in opera, fie prin neinsusirea de toti factorii implicati a documentelor de calitate incheiate.
Principalele masuri dispuse pentru solutionarea neconformitatilor constatate, au fost: oprirea/refacerea lucrarilor, consolidarea constructiilor, expertizarea tehnica a lucrarilor si constructiilor, incetarea utilizarii constructiilor si sesizarea organelor de urmarire penala, pentru faptele care constituie infractiuni.
- Cum apreciati cadrul legislativ romanesc din domeniul constructiilor?
- Legislatia care reglementeaza domeniul constructiilor este necorelata. Acest aspect conduce la aplicarea neunitara a legislatiei in realizarea controlului statului in domeniul amenajarii teritoriului, urbanismului si constructiilor. Legislatia si reglementarile din domeniul constructiilor, precum si a celor din domeniile conexe - transporturi, mediu, energie etc. - necesita simplificari, clarificari si corelari cu alte prevederi legislative aflate in vigoare, precum si adaptarea la realitatea contemporana, curenta in practica si armonizarea cu legislatia europeana, in acest fel facilitand implementarea investitiilor, desfasurarea activitatilor specialistilor si totodata, asigurarea calitatii lucrarilor. Participarea activa a personalului de specialitate din cadrul factorilor implicati in domeniul constructiilor, desfasurarea procesului de consultare, precum si redactarea noului Cod al Amenajarii Teritoriului, Urbanismului si Constructiilor, raman elemente cheie in perfectarea cadrului legislativ.
Avand in vedere contextul, alinierea documentelor cu caracter legislativ la nivel de continut, precum si aplicarea unitara a acestora sunt necesare si stringente, la fel ca si demersurile privitoare la simplificarea si digitalizarea proceselor administrative si la certificarea calificarii tehnico-profesionale a operatorilor economici care presteaza servicii de proiectare, executie si/sau consultanta in constructii, pentru sustinerea si promovarea, prin toate activitatile, a calitatii in constructii.
(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia Iunie/Iulie 2023)
 

 
Obiectivele restructurarii ISC: eficienta, digitalizare si transparenta
 
 
 
 
Dr. Ing. Romulus Bulacu
Functia/Institutia: Inspector general, ISC;
Experienta profesionala: peste 30 de ani in functii de conducere: in mediul privat, la Minet SA Ramnicu Valcea; intre 2008 si 2012 a fost vicepresedinte al Consiliului Judetean Valcea, iar in legislatura precedenta (2016-2020) a fost senator PNL.
 
Inspectoratul de Stat in Constructii (ISC), organul tehnic specializat care exercita controlul de stat privind respectarea si aplicarea unitara a dispozitiilor legale si a reglementarilor tehnice in vigoare in domeniul constructiilor, va traversa o perioada de reorganizare, atat ca structura, cat si din punct de vedere al implementarii unui mod de lucru digitalizat si mai putin birocratic. Numit din aprilie 2021 inspector general al ISC, cu rang de secretar de stat, Romulus Bulacu este cel care va conduce acest proces de transformare a organizatiei, toate initiativele si planurile sale avand in centru transparenta. Planurile noului inspector general vizeaza, asadar, uniformizarea activitatii decizionale la nivelul intregului aparat ISC din toata tara si reducerea birocratiei organizationale, digitalizarea operatiunilor si crearea de parteneriate bazate pe incredere cu toti factorii implicati, in conditiile legii, toate acestea intr-un mediu transparent si avand ca obiectiv principal realizarea de constructii de calitate.
 
- Care sunt obiectivele pe care le aveti din noua pozitie de inspector general la ISC?
- In primul rand, imi doresc un ISC transparent, in locul imaginii destul de nefavorabile pe care organizatia o are, in prezent, pe piata. Sunt multe lucruri bune care se intampla datorita ISC-ului. De la numirea mea ca inspector general, am fost in toata tara si am analizat personal problemele cu care se confrunta inspectoratele judetene si cele regionale, care inca mai exista. Problema care ma intereseaza cel mai mult este uniformizarea interpretarilor procedurilor si ale legilor, in general. Pentru ca ISC se confrunta cu aceasta chestiune. Un investitor care are un proiect in Satu Mare este tratat diferit de inspectori ai aceluiasi ISC care are aceeasi speta, de exemplu, in Constanta. Aceasta este una dintre temele pe care le am de rezolvat si, desigur, vom face acest lucru prin implementarea unui Program Operational de Capacitate Administrativa (POCA), pe care il avem in derulare. Este un proiect din fonduri europene, in valoare de 11 milioane de lei, menit sa rezolve, in mare parte, aceasta problema.
In al doilea rand, este foarte multa birocratie in sistem, care trebuie redusa. Si acest lucru poate fi facut prin digitalizare. Ma preocupa aceasta problema si sprijin intregul aparat care se ocupa de aceasta chestiune. Este evident ca, in actul de control, cu cat esti mai digitalizat, cu atat gresesti mai putin si deciziile sunt mult mai corecte. Si aceasta conteaza foarte mult: ca in piata sa se stie ca ISC este un organ care trebuie respectat, nu unul de temut.
- Cum vedeti relatia dintre ISC si investitori, constructori, in acest context?
- Este nevoie de o alta abordare, sa incercam sa fim parteneri cu investitorul, beneficiarul sau antreprenorul, deci cu toti factorii implicati in realizarea constructiilor. Pe mine ma intereseaza, in final, ca toate constructiile sa fie de calitate. Si atunci, trebuie sa participam de la inceput in proiect, preventiv, sa ne asiguram din timp ca toate activitatile - de la proiectare, la receptie - sunt realizate corect si legal. Trebuie evitata blocarea proiectelor in timpul executiei, deoarece aceasta inseamna pierderi. In viziunea mea, ISC trebuie sa sprijine dezvoltarea, de orice natura, a unei investitii. Desigur, situatia este destul de dificil de gestionat mai ales in cazul dezvoltatorilor mai mici, care au diferite interese pe care noi nu le putem cunoaste la acest nivel. Stiu ca mai sunt inspectori care "inchid ochii" inclusiv in situatii in care apare un etaj in plus, si acest lucru evident nu este corect. Aceste situatii, bineinteles, nu vor putea fi evitate cu usurinta, insa multe dintre probleme pot fi rezolvate.
Incercam ca imaginea ISC sa fie cea corecta, dar sa intram si in fondul problemei, sa realizam niste lucruri.
Pentru mine este foarte important sa nu depasim acea limita de toleranta care trebuie sa existe, adica sa dau drumul investitiei, dar sa respect efectiv autorizatia de construire, legile si reglementarile din constructii etc. Deoarece am avut posibilitatea sa fiu in Senat stiu ce inseamna legislatia.
Am lucrat si ca vicepresedinte de consiliu judetean pe investitii, deci cunosc problemele din celalalt capat al mesei, stiu cu ce se confrunta autoritatile si, pentru ca am fost si investitor in mediul privat, am ajuns sa cunosc foarte bine cum se pun problemele, putand fi, deci, echilibrat. Am o viziune de ansamblu asupra pietei si multe idei pe care sper sa le pot implementa in acest mandat.
- Cum caracterizati, in cateva cuvinte, mediul construit din Romania?
- Romania, din punct de vedere seismic are un nivel ridicat de risc. Din acest punct de vedere este foarte important sa fim pregatiti. Calitatea constructiilor este clar importanta. Problemele de fond sunt, insa, structura, rezistenta, dezvoltarea unor proiecte care sa respecte legea si regulile de proiectare/construire. Cand am venit prima data la ISC si am stat de vorba cu specialistii, mi s-a confirmat ca, in cazul unui cutremur de intensitatea celui din 1977, exista riscul sa cada nu doar centrul Bucurestiului, ci chiar cladiri noi, construite in ultimii 30 de ani. Pentru ca a fost o perioada in care nu s-au respectat toate normele si autorizatiile de construire.
- Acum se respecta legea?
- Sunt foarte multi dezvoltatori seriosi, care respecta regulile in totalitate, dar mai apar si abuzuri din partea inspectorilor nostri, pe care imi doresc sa le eliminam integral. Sunt, insa, si foarte multi dezvoltatori care incearca sa pacaleasca. Poate nu pe structura de rezistenta, dar pe urbanism si prin nerespectarea autorizatiei de construire, si atunci inspectorii intervin si incearca sa redreseze situatia.
In linii mari, eu sunt optimist. Lucrurile se pot indrepta, sunt si foarte multe lucruri bune care se intampla, inclusiv programul de restructurare pe care il vom implementa la ISC si care va contribui, intr-o prima faza, la debirocratizare, dar care va avea si rol economic si decizional.
- In ce stadiu de implementare este proiectul de reorganizare a activitatii?
- Proiectul de lege ce stabileste reorganizarea ISC, prin desfiintarea inspectoratelor regionale si transferul angajatilor acestora, in limita posturilor disponibile, la inspectoratele judetene, a fost adoptat la jumatatea lunii iunie in Camera Deputatilor.
Urmeaza, in continuare, votul in Senat si, probabil, legea va intra in vigoare din toamna. Proiectul vizeaza atat reducerea costurilor aferente functionarii ISC, fara a afecta insa activitatea de control, cat si eficientizarea activitatii institutiei.
Eu am preluat din mers acest proiect de eliminare a regiunilor din organigrama. Important este ca, dupa ce se elimina aceasta veriga, modul de organizare sa fie mai functional si mai putin birocratic.
Aceasta este ideea si de aceea ne preocupam ca organigrama sa fie supla, astfel incat sa reducem birocratia si deciziile sa fie mai rapide. De multe ori se intampla ca existenta mai multor paliere decizionale sa creeze blocaje. Se vor elimina, astfel, cei 8 inspectori sefi regionali. ISC va prelua direct toate problemele din cele 41 de judete si din Bucuresti. Aparatul central va putea avea legatura directa cu judetele. Va fi mai greu de gestionat, dar acesta este rolul nostru. Si aici intervin avantajele digitalizarii, informatizarii. Programele vor trebui sa rezolve aceste probleme legate de mica birocratie si atunci lucrurile devin mult mai simple.
- Ce planuri aveti legate de lipsa fortei calificate de munca, in contextul cresterii numarului de proiecte?
- Lipsa de specialisti in constructii este o problema cu care ISC se confrunta de foarte mult timp. Noi avem un numar de 565 de posturi de inspectori in constructii si sunt ocupate numai 395. Sunt 170 de posturi de inspectori vacante, de care este nevoie urgenta in contextul in care in anul 2020 a crescut numarul de obiective de investitii aflate in gestiune si va creste in continuare, odata cu noile programe europene si cu implementarea PNRR.
Este o alta provocare pentru mine, sa incerc sa atrag in ISC cei mai buni specialisti in constructii, pentru a deveni inspectori. Iar acestia nu se formeaza usor, deoarece ei trebuie sa fie ingineri, buni specialisti in domeniu. Singura optiune pe care o avem este sa lucram cu debutanti, sa ii luam de pe santiere. Salariile din ISC sunt mici, un inspector cu grad superior castiga 5-6.000 de lei lunar, iar ingineri de aceeasi factura, la investitori sau executanti castiga de trei ori mai mult, de asemenea, in consiliile judetene si in primarii sunt platiti de doua ori mai bine.
Este normal ca inginerii sa se indrepte catre acele structuri. Este o problema pe care vreau sa o discut la nivel guvernamental, pentru ca daca nu atragem oameni aici, este foarte riscant.Am vazut ca, de exemplu, din comisiile de receptie la terminarea lucrarilor fac parte si inspectori din cadrul ISC, ceea ce inseamna ca exista o autoritate, dar si o mare responsabilitate din partea noastra.
- Ce prevede strategia de digitalizare? Ce proiecte aveti in plan, in aceasta directie?
- In fiecare zi, la ISC primim mii de reclamatii, dar foarte multe dintre acestea sunt nefondate, sau tin de alte institutii. Chiar si asa, noi trebuie sa trecem prin ele, sa verificam aspectele semnalate sau sa le redirectionam. Le-am spus si colegilor sa incerce sa ajute oamenii, sa-i indrume, pentru ca acestia sa fie corect informati. In acelasi sens, incercam sa imbunatatim calitatea si cantitatea informatiilor care pornesc direct de la noi. Vom relansa si site-ul institutiei, care va fi mult mai complet si la indemana cetatenilor care sunt interesati de acest domeniu.
Digitalizarea se va face tot prin POCA - ce prevede extinderea sistemului informatic integrat de management existent si simplifica procedurile ce vizeaza reducerea poverii administrative. Sunt niste lucruri necesare. Tot in POCA este inclusa si pregatirea profesionala a tuturor angajatilor, pentru care vom organiza cursuri de perfectionare. De asemenea, prin POCA vom finanta si achizitiile necesare si vom gestiona colectarea taxelor. Toate aceste componente duc la performanta, folosind tehnologii digitale.
Programul trebuie implementat pana la finalul anului 2022 si este deja destul de avansat. In toamna estimam ca vom incepe pregatirea profesionala a angajatilor. Acest program se va mula pe planul de reorganizare ca structura, bazandu-se pe implementarea unui mod de lucru digitalizat, informatic.
- Care a fost impactul pandemiei asupra activitatii ISC, in contextul in care sectorul de constructii a continuat sa se dezvolte?
- Evolutia din ultimul an a sectorului de constructii este evidenta prin numarul de obiective pe care le avem in gestiune. In 2020, acest numar a crescut cu 20% comparativ cu nivelul celui din 2019. In acelasi timp, numarul de controale efectuate de ISC nu a crescut, desi ar fi fost necesar, dat fiind faptul ca pe multe santiere nu am putut ajunge din cauza pandemiei si a masurilor aferente. De pilda, in trimestrul al treilea din 2019 am desfasurat 6.130 de controale, avand in evidenta 116.795 de obiective. Spre comparatie, in 2020 am derulat 6.292 de controale, in contextul in care numarul de obiective a fost considerabil mai mare (134.789). Investitiile au avut, asadar, un trend ascendent, iar controalele trebuiau sa creasca, proportional. Pandemia si numarul redus de inspectori au facut, insa, ca numarul controalelor sa se mentina constant.
- Cum se realizeaza controalele anuale? Care sunt obiectivele pe care le verificati cu prioritate?
- Sunt investitii care sunt prioritare, proiecte care au o anumita valoare, care sunt finantate din fonduri europene sau de la bugetul de stat. Inspectorii sefi judeteni incearca, dupa un program foarte clar, sa distribuie aceste obiective. Sunt controale care se fac in faze determinante, adica in acea etapa a constructiei in care continuarea lucrarilor este hotarata de proiectant, executant si investitor, precum si, dupa caz, de inspectorul ISC.
De exemplu, dupa realizarea structurii de rezistenta, un inspector ISC trebuie solicitat pentru ca, impreuna cu cei trei factori enumerati mai sus, sa aprobe continuarea lucrarilor. Aceasta este o faza determinanta.
Sunt solicitari foarte multe la receptia lucrarilor. Aici sunt foarte multe probleme in teritoriu, pentru ca nu avem timp si inspectori. Nu putem face fata la atat de multe investitii si procese-verbale care trebuie semnate la finalizarea lucrarilor.
Aici as vrea sa insist sa schimbam putin legislatia, pentru ca pe noi ne intereseaza, in primul rand, sa avem o supraveghere in timpul executiei, ca sa stim ca, la sfarsit, lucrurile sunt in regula, si inspectorii sa poata semna, la final, receptia, ca invitati, nu ca membri de drept. Sunt niste controverse pe care va trebui sa le rezolvam.
Este foarte important sa se faca controale inca din faza de proiectare, sa eliminam cat mai timpuriu problemele din santiere.
Scopul nostru este sa fim parteneri cu dezvoltatorii, proiectantii si constructorii, cu toti factorii implicati, pentru atingerea obiectivului comun, calitatea in constructii, nu doar sa fim niste controlori care dau repede amenzi, sa intervenim doar in cazurile de rea credinta.
Dar in momentul in care dezvoltatorul vrea sa faca treaba serioasa, el trebuie sa fie ajutat, indrumat.
In linii mari, cred ca ISC trebuie sa aiba o vizibilitate mai buna, deoarece este un organ de control al statului foarte important pentru sectorul constructiilor, rolul sau fiind sa se asigure ca sunt respectate prevederile legale in domeniu, astfel incat constructiile sa fie de calitate si sa prezinte siguranta.
(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia Iunie/Iulie 2021)
 

 

Inspectoratul de Stat in Constructii (ISC) constituie organul tehnic specializat care exercita controlul de stat in domeniul constructiilor. Subordonata in mod direct Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (MDRAP) si finantata direct de la bugetul de stat, institutia este formata dintr-un aparat central si sapte directii regionale (unitati fara personalitate juridica, a caror functionare este stabilita prin Legea nr. 315/2004). ISC este continuatorul Corpului Tehnic al Lucrarilor Publice, infiintat in 1862, ca serviciu de inspectie al operatiunilor desfasurate pe segmentul respectiv. In prezent, inspectoratul urmareste adaptarea programelor de activitati la conditiile concrete ale pietei constructiilor, pentru indeplinirea atributiilor si responsabilitatilor pe care le are in dezvoltarea economica a tarii si realizarii politicilor sectoriale din domeniu, ca parte a Programelor Nationale de Dezvoltare a Romaniei. Principalele obiective ale ISC sunt constituite de: urmarirea modului de aplicare a cadrului normativ si a felului in care se deruleaza diferite programe si proiecte; valorificarea informatiilor pentru punerea in aplicare a legilor si eficientizarea cadrului normativ; sporirea eficientei finantarii programelor/proiectelor din portofoliul MDRAP; asigurarea activitatii de monitorizare, control si evaluare, precum si a celei de diseminare si culegere a datelor din piata de profil; fundamentarea deciziilor privitoare la politicile publice in domeniul amenajarii teritoriului, urbanismului si dezvoltarii durabile, aflate in responsabilitatea ministerului de resort; asigurarea disciplinei in constructii si a liberei circulatii a produselor specifice pe piata unica europeana, in conditii de siguranta pentru utilizatori si mediu.

 


Produse & tehnologii

Stiri & Comunicate

Agenda Investitiilor
ABONARE REVISTA (click aici):  PROIECTE | INVESTITII | REVISTE | INDEX COMPANII
DATE DE CONTACT: Agenda Constructiilor & Fereastra - Tel/Fax: 021-336.04.16, 031-401.63.88
 
hiltiTotalEnergiesSISECAMALLBIMABONARE REVISTERAWLPLUG
ROCKWOOL 196
Editia
NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2024!
- pe site -
Revista Agenda Constructiilor editia nr. 187 (Noiembrie-Decembrie 2024)
 

Autentificare

Editia
OCTOMBRIE 2024!
- pe site -
Revista Agenda Constructiilor editia nr. 186 (Octombrie 2024)
 
Editia
SEPTEMBRIE 2024!
- pe site -
Revista Agenda Constructiilor editia nr. 185 (Septembrie 2024)
 
romania fara hospice
GHID de INSTALARE
GEWISS
ELECTROGRUP
strabag nivel 1
Acvatot 2019
quadratum
Arduro
rigips
CDS
ERBASU CONSTRUCT
DRS
concelex
AED
BogArt
konsent
EURO BUILD
noark
Ubitech
EDIT-Structural
CONCEPT STRUCTURE
SSAB
MAKITA
leviatan
theda mar
VEGO
SIGM

Parteneri

HABITAT
top 500
FPSC_2019
top 500

pereti cortinatamplarie aluminiu Termopan Salamander
urmarirea comportarii in timp a constructiilor<