Functia/Institutia: cercetator stiintific gradul III si sef al Centrului de Performanta Energetica a Cladirilor, in cadrul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii, Urbanism si Dezvoltare Durabila "URBAN-INCERC", din 1995.

 

 

- Sper sa nu supar pe nimeni daca spun ca in Romania se construieste, din pacate, cum se poate. Chiar daca piata constructiilor este intr-o tendinta aparent crescatoare, inregistrand in anul 2016 o productie cu 4% mai mare decat in 2014, se pastreaza, inca, departe de valoarea inregistrata in 2008 (-39%, in 2016). De asemenea, numarul angajatilor in sectorul constructiilor a crescut continuu incepand din 2012, insa in 2016 a fost cu aproape 9% sub valoarea din 2008. Practic, semnalele pozitive din zona de constructii rezidentiale si comerciale sunt contracarate de cele negative din infrastructura, mediu si dezvoltare regionala. Toata aceasta perioada lunga de criza dupa 2008 a avut efecte negative asupra sectorului constructiilor, majoritatea companiilor fiind supuse unui proces de decapitalizare (atat din punct de vedere tehnologic, cat si ca resursa umana calificata), cauzat in principal de lipsa de predictibilitate cu privire la finantarea lucrarilor. Respectarea standardelor de calitate nu a fost intotdeauna pe primul plan, mai ales in contextul aplicarii indelungate in practica curenta a procedurii "pretului cel mai mic", fara a se defini suficient criterii tehnice minime de calitate sau de performanta. Acest lucru a dus, in multe cazuri, la obtinerea unui nivel de calitate foarte scazut la realizarea efectiva a obiectului achizitiei publice. Chiar si companiile de constructii care s-au preocupat de cresterea nivelului de calitate a lucrarilor executate si de calificarea personalului propriu au fost dezavantajate in conditiile nerecunoasterii in cadrul achizitiilor publice a acestei investitii.

- Conform reglementarilor, ar trebui sa fie asa. Si, in principiu, reglementarile tehnice din domeniul cladirilor, chiar daca sunt perfectibile, ofera un cadru suficient pentru o proiectare si o executie corecte. In practica, este vorba tot de o definire adecvata a cerintelor de calitate si de confort in activitatea de proiectare si de o executie cu personal calificat. In acelasi timp, cred ca este nevoie de o schimbare si in modelele de afaceri din domeniul constructiilor. In mod uzual, dezvoltatorii construiesc cladiri sau grupuri de cladiri/cartiere doar pentru a le vinde si, implicit, incearca sa minimizeze costurile de construire pentru a-si mari pe cat posibil profitul. De multe ori, acest model a dus la erori de proiectare si/sau executie pe care, dupa vanzarea proprietatii (apartamentului, cladirii), trebuie sa le rezolve proprietarul/clientul final, pe cheltuiala proprie. Si, de obicei, clientul nu poate identifica aceste greseli sau performante reduse ale cladirii in momentul cumpararii. In situatia in care vanzarea cladirii s-ar face cu asumarea intretinerii pe o perioada lunga de timp, atunci dezvoltatorii vor fimai atenti la detaliile care vor dicta in final performantele cladirii si, implicit, mediul confortabil pe care trebuie sa il asigure ocupantilor imobilului.

- Notiunea de "cladire eficienta energetic" exista de mult timp, inclusiv in Romania, insa nivelurile de performanta au evoluat continuu. Tendinta este de a limita indicatorii de performanta energetica spre nivelurile stabilite pentru cladirile cu consum de energie aproape egal cu zero (nZEB). Acest lucru se vede si prin valorile cerintelor minime de performanta energetica, stabilite oficial de curand (Ordinul nr. 2641/2017 al MDRAPFE), atat pentru cladirile nou-construite, cat si pentru cele existente, care sunt supuse renovarii. Cu privirela nivelurile ce stabilesc cerintele minime pentru nZEB (Ordinul MDRAP nr. 386/2016), acestea se aplica dupa 31 decembrie 2018 la cladirile noi ocupate si detinute de autoritatile publice, urmand sa se aplice tuturor cladirilor noi incepand din 2021. Un punct de plecare foarte bun pentru dezvoltarea conceptului nZEB il constituie principiile ce stau la baza conceptului de "Casa Pasiva", care a fost definit, aplicat si dovedit in ultimii 25 de ani, fiind fundamentate prin legile fizicii constructiilor mai degraba decat prin cadrul legal.

- Definitia de baza a "calitatii" este conformareacu cerintele, ceea ce inseamna ca primul lucru care trebuie facut pentru a creste calitatea constructiilor este de a defini cerinte specifice clare. Mai departe, este necesara crearea de conditii la limita pentru asigurarea conformitatii reale cu performantele energetice declarate pentru cladiri noi si renovate (pentru a determina factorii din domeniu sa realizeze ceea ce declara) si pentru atingerea unei calitati mai bune a lucrarilor executate (pentru a stimula si a permite sectorului constructiilor sa livreze lucrari de calitate ridicata). Aceasta poate fi realizata prin crearea unui cadru de conformitate robust, iar recomandarile elaborate in cadrul proiectului QUALICHeCK (qualicheck-platform.eu), pe care il derulam in cadrul URBAN-INCERC, in acest sens se refera la: (1) definirea de proceduri clare pentru a obtine si proba date conforme (certificarea produselor si sistemelor, baze de date etc.), (2) elaborarea de proceduri legale clare privind decizia de neconformitate si actiunile adecvate si (3) abordarea in practica a neconformitatii printr-un control eficient si prin sanctiuni in caz de neconformitate. Acest mare pas nu poate fifacut fara o implicare constienta, responsabila si transparenta a factorilor de decizie si fara suportul societatii (reprezentanti ai pietei constructiilor, asociatii profesionale, mediul academic etc.).

- Dupa parerea mea, este prea devreme ca sa se vada schimbarea, dar cu siguranta ca intarirea obligatiilor si marirea amenzilor constituie un pas important pentru cresterea calitatii in constructii. Schimbarea efectiva va depinde in mare masura de aplicarea controlului, ceea ce presupune si dispunerea de personal calificat (si) suficient. Totusi, evolutia societatii se poate vedea si din schimbarea paradigmei de la "Increderea este buna, dar controlul este si mai bun" (Lenin, 1900) la "Controlul este bun, dar increderea este mai ieftina" (Forbes, 2014). Investitia in calificarea personalului in constructii si sporirea preventiei sunt directii mult mai eficiente pentru a creste calitatea constructiilor si, implicit, nivelul de incredere in piata constructiilor, pentru a facilita implementarea conceptului nZEB in realitate.

(articol aparut in revista TOP-Agenda Constructiilor, editia Mai 2017)