- Activitatea din prima jumătate a anului 2025 a permis achiziționarea de noi contracte în domeniul realizării de tronsoane de metrou, precum și în construcția de clădiri civile și noi loturi de autostradă. De asemenea, este prevăzută participarea la o serie de licitații pe piețele de interes ale Itinera, care ar putea asigura atingerea obiectivelor planului industrial și o creștere aliniată cu cea obținută în anii anteriori lui 2024.
Din punct de vedere financiar, cifra de afaceri a grupului în 2024 a fost de 2,09 miliarde euro, iar estimarea pentru 2025 este de a atinge aproximativ 2,2 miliarde euro. În luna mai 2025, cifra de afaceri a depășit 900 de milioane de euro, fiind în linie cu așteptările pentru anul în curs și similară celei din mai 2024.

- România, la fel ca și alte țări ale Uniunii Europene, se află astăzi în fața unei etape esențiale pentru dezvoltarea infrastructurilor sale. Pe de o parte, există proiecte importante în desfășurare, în special în domeniul transporturilor, cu autostrăzi, drumuri expres și căi ferate în construcție sau în curs de modernizare. Pe de altă parte, însă, dificultățile nu lipsesc.
Una dintre principalele provocări este reducerea fondurilor europene disponibile pentru cofinanțarea proiectelor. Aceasta înseamnă că statul român va trebui să suporte o parte mai mare din costuri, însă resursele publice sunt limitate și bugetul național este deja foarte solicitat. În plus, capacitatea de utilizare a fondurilor europene de către administrațiile locale și centrale rămâne în continuare limitată, din cauza problemelor de coordonare și, în unele cazuri, a lipsei de competențe și ineficienței birocratice. Pentru a depăși aceste deficiențe, ar fi important să se diversifice sursele de finanțare, implicând și investitori privați. Totuși, parteneriatele public-private (PPP) nu sunt încă o soluție practică la scară largă. Motivele sunt diverse: pe de o parte, cadrul normativ este încă în evoluție și lipsesc competențele specifice pentru gestionarea proiectelor complexe. Pe de altă parte, investitorii privați sunt adesea reticenți să participe, deoarece se tem de riscuri excesive și de lipsa clarității procedurilor și a contractelor.
În concluzie, viitorul infrastructurilor din România va depinde, în mare măsură, de capacitatea de a depăși aceste obstacole, îmbunătățind eficiența administrativă, simplificând procedurile și creând un mediu mai favorabil investițiilor atât publice, cât și private. Doar astfel se poate asigura o dezvoltare durabilă și de lungă durată a țării și, în același timp, se poate consolida securitatea și reziliența întregii regiuni europene. Trebuie subliniat că România ocupă o poziție strategică de primă importanță, mai ales în contextul actual geopolitic. Rolul său de frontieră estică a Uniunii Europene și de membru-cheie al NATO o face un punct nevralgic pentru securitatea și stabilitatea întregii Europe. În consecință, va fi în interesul nu doar al României, ci și al întregii Europe și al țărilor NATO ca infrastructura românească să fie dezvoltată în continuare și cât mai rapid posibil.

- Principalele provocări vizează capacitatea de a realiza lucrările respectând caracteristicile acestora de sustenabilitate, precum și de a le asigura un ciclu de viață durabil prin utilizarea de materiale cu emisii reduse de CO₂ și posibilitatea reutilizării acestora la finalul duratei de viață a lucrărilor. În același timp, este esențială optimizarea costurilor de întreținere ale lucrărilor realizate.

- Direcțiile viitoare vizează actualizarea constantă a personalului în ceea ce privește siguranța la locul de muncă, instruirea continuă și sprijinirea noilor angajați prin alocarea de resurse cu experiență, investiții în echipamente și utilaje capabile să reducă la minimum impactul negativ asupra mediului, precum și investiții în digitalizarea șantierelor, cum ar fi proiectarea BIM și gestionarea șantierului într-un mod care să permită partajarea în timp real a informațiilor cu clienții.

(articol apărut în revista Agenda Construcțiilor, ediția Iunie-Iulie 2025)